Ovidiu Gheorghe: Finanţarea europeană a repoziţionat România pe harta mondială a vinurilor

România beneficiază de o alocare financiară anuală de 47,7 milioane de euro până în 2018, fonduri europene destinate sectorului vitivinicol, acesta fiind printre puţinele domenii unde s-a înregistrat o absorbţie de 100 % pentru perioada 2009-2013.

Directorul general al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe, a anunţat, în exclusivitate pentru Europunkt, care va fi noua strategie privind finanţarea sectorului vie vin, spre ce măsuri vor merge fondurile europene, dar şi care sunt preferinţele consumatorilor.

“Sectorul nostru de activitate deţine un succes remarcabil, în sensul ca am absorbit 100% fondurile europene alocate (42,1 mil euro/an), cu un total de 238.500 milioane de euro. Apreciez că reconversiunea a circa 35.000 de ha nou înfiinţate cu viţă de vie prin acest Program suport pentru sectorul vitivinicol românesc înseamnă repoziţionarea României pe harta mondială a vinurior atât, prin adaptarea ofertei la cererea mondială, cât şi prin creşterea randamentului producţiei la hectar, România având din acest punct de vedere până de curând o mare problemă”, a declarat Ovidiu Gheorghe, pentru Europunkt.

Acesta a precizat că majoritatea noilor plantaţii sunt la cele mai înalte standarde viticole, atât din punct de vedere al investiţiilor realizate, cât şi al noilor tehnologii aplicate.

“Sectorul vitivinicol românesc intră într-un nou ciclu finaciar european, cu o alocare bugetară anuală de 47,7 milioane de euro pentru 2014-2018. În continuare, proporţie importantă va fi acordată reconversiunii plantaţiilor de viţă de vie, dar cred ca bugete importante vor fi accesate de producători pentru promovare la export şi achiziţia de butoaie de lemn pentru învechirea/maturarea vinului”, a anunţat directorul patronatului.

În ceea ce priveşte clasamentul producătorilor din Uniunea Europeană, România ocupă locul 5 ca suprafaţă cultivată cu viţă de vie după Italia, Spania, Franţa şi Portugalia şi pe locul 6 ca producţie de vinuri. Totuşi, în privinţa exporturilor, spune Ovidiu Gheorghe, România nu este înca un jucator foarte important pe piaţa mondială.

“În primul rand, românul este tradiţionalist în consum şi peste 90% din vinul îmbuteliat consumat este produs în ţara noastră. Pe urmă, pentru a conta pe piaţa internaţională este nevoie de un efort consistent al statului în producerea şi promovarea unui brand de ţară sectorial, efort care nu este la îndemâna producătorilor de vinuri. Nu în ultimul rând, suntem întro cursă comercială cu ţări precum Franţa, Spania, Italia şi în ultimele decenii cu ţările din Lumea noua. Acestea au investit enorm in marketingul de ţară şi, aşa cum spuneam, statul român încă este „romantic” din abordarea acestui subiect”, a explicat Ovidiu Gheorghe.

Ca şi preferinţe, obiceiul de consum nu s-a schimbat foarte mult în ultimii ani,  în continuare vinurile albe demiseci/demidulci deţin peste 50% din piaţă.

“În această perioadă a anului, vânzările cresc de obicei cu circa 50% faţă de o lună normală, dar acest an este unul oarecum atipic deoarece producţia de vinuri ale micilor producători (autoconsumul) nu a fost foarte mare şi lunile octombrie – decembrie au avut cote bune de piaţă în privinţa comerţului fiscalizat de vinuri”, a menţionat Ovidiu Gheorghe.

Potrivit Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), pentru perioada 2014-2018, România a ales pentru finanţare, în funcţie de specificul viticulturii autohtone, 5 măsuri de sprijin, anume: promovarea vinurilor,  restructurarea şi reconversia podgoriilor, asigurarea recoltei, investiţii şi distilarea subproduselor.

În 2013, principalele soiuri nobile de struguri pentru vin înregistrate în cultură au fost: Fetească Regală (13.571 ha, pondere 16,23 %), Merlot (11.780 ha, pondere 14,09 %), Fetească Albă (9.928 ha, pondere 11,87 %), Riesling Italian (5.655 ha, pondere 6,76%) şi Aligote (5596 ha, pondere 6,69 %).