Forţele nucleare ruseşti vor primi în acest an peste 40 de rachete balistice intercontinentale capabile să străpungă orice sistem de apărare antirachetă, a declarat preşedintele rus, Vladimir Putin, la ceremonia de deschidere a forumului internaţional de tehnică militară. Un an sau mai mult în urmă, o astfel de declaraţie ar fi avut repercusiuni imediate asupra pieţei financiare din Rusia, se arată într-o analiză The Moscow Times.

Potrivit scenariului unei deteriorări semnificative a economiei ruseşti, moneda naţională rubla s-ar fi devalorizat şi investitorii ar fi abandonat Rusia datorită instabilităţii sale. În acelaşi timp, analiştii burselor valutare, ar fi făcut cunoscut faptul, într-un mod cât se poate de politicos, că şeful statului ar trebui să fie mai rezervat în discursul său, pentru a evita prejudicierea economiei naţionale.

Potrivit scenariului unei deteriorări semnificative a economiei ruseşti, moneda naţională rubla s-ar fi devalorizat şi investitorii ar fi abandonat Rusia datorită instabilităţii sale. În acelaşi timp, analiştii burselor valutare, ar fi făcut cunoscut faptul, într-un mod cât se poate de politicos, că şeful statului ar trebui să fie mai rezervat în discursul său, pentru a evita prejudicierea economiei naţionale.

Ruşii au obosit să mai reacţioneze la surprizele Kremlinului

Dar astăzi, pe fondul continuării războiului în Ucraina şi posibilitatea unor sancţiuni occidentale mai aspre împotriva Rusiei, piaţa financiară abia a reacţionat la retorica lui Putin. Prababil odată cu anexarea Crimeei şi tot ce s-a întâmplat de atunci, lumea a obosit să mai reacţioneze la fiecare nouă surpriză a Kremlinului. Ruşii sunt tot mai obosiţi de surprizele Kremlinului. Acum doi sau trei ani, ruşii dezbăteau în spaţiul public atacurile guvernului împotriva revoltelor şi împotriva protestatarilor închişi pentru rolul lor de care au dat dovadă pe 6 mai 2012. Oamenii s-au întrebat cine sau ce l-a obligat atunci pe preşedintele  Dimitrie Medvedev să anunţe că Putin va candida în locul lui la următoarele alegeri prezidenţiale. Nimeni nu şi-ar fi putut imagina atunci o ruptură politică între Rusia şi Occident cauzată de revizuirea forţată a frontierelor post-sovietice.

Dar astăzi, pe fondul continuării războiului în Ucraina şi posibilitatea unor sancţiuni occidentale mai aspre împotriva Rusiei, piaţa financiară abia a reacţionat la retorica lui Putin. Prababil odată cu anexarea Crimeei şi tot ce s-a întâmplat de atunci, lumea a obosit să mai reacţioneze la fiecare nouă surpriză a Kremlinului. Ruşii sunt tot mai obosiţi de surprizele Kremlinului. Acum doi sau trei ani, ruşii dezbăteau în spaţiul public atacurile guvernului împotriva revoltelor şi împotriva protestatarilor închişi pentru rolul lor de care au dat dovadă pe 6 mai 2012. Oamenii s-au întrebat cine sau ce l-a obligat atunci pe preşedintele  Dimitrie Medvedev să anunţe că Putin va candida în locul lui la următoarele alegeri prezidenţiale. Nimeni nu şi-ar fi putut imagina atunci o ruptură politică între Rusia şi Occident cauzată de revizuirea forţată a frontierelor post-sovietice.

Rusia are probleme cu imaginaţia

Potrivit scenariului unei deteriorări semnificative a economiei ruseşti, moneda naţională rubla s-ar fi devalorizat şi investitorii ar fi abandonat Rusia datorită instabilităţii sale. În acelaşi timp, analiştii burselor valutare, ar fi făcut cunoscut faptul, într-un mod cât se poate de politicos, că şeful statului ar trebui să fie mai rezervat în discursul său, pentru a evita prejudicierea economiei naţionale. Ruşii au obosit să mai reacţioneze la surprizele Kremlinului Dar astăzi, pe fondul continuării războiului în Ucraina şi posibilitatea unor sancţiuni occidentale mai aspre împotriva Rusiei, piaţa financiară abia a reacţionat la retorica lui Putin. Prababil odată cu anexarea Crimeei şi tot ce s-a întâmplat de atunci, lumea a obosit să mai reacţioneze la fiecare nouă surpriză a Kremlinului. Ruşii sunt tot mai obosiţi de surprizele Kremlinului. Acum doi sau trei ani, ruşii dezbăteau în spaţiul public atacurile guvernului împotriva revoltelor şi împotriva protestatarilor închişi pentru rolul lor de care au dat dovadă pe 6 mai 2012. Oamenii s-au întrebat cine sau ce l-a obligat atunci pe preşedintele  Dimitrie Medvedev să anunţe că Putin va candida în locul lui la următoarele alegeri prezidenţiale. Nimeni nu şi-ar fi putut imagina atunci o ruptură politică între Rusia şi Occident cauzată de revizuirea forţată a frontierelor post-sovietice. Rusia are probleme cu imaginaţia Cine ar fi crezut că Rusia va intra pe o spirală atât de descendentă, cu best online casino astfel de viteză şi cu atât de multe schimbările negative? Dacă am fi ştiut ce ne aştepta chiar la colţ, Crimeea, Novorusia, doborârea zborului MH17, ameninţarea unui război regional, timpul ar fi părut ca o plimbare în parc. Nu ar fi fost posibil, atunci să ne imaginăm ce se întâmplă astăzi. În general, Rusia pare a avea o problemă atunci când vine vorba de imaginaţie. Pe de o parte, a avut destulă imaginaţie să creadă cu tărie că această ţară, fosta Uniune Sovietică, care s-a prăbuşit în 1991, a fost un rival, din punct de vedere militar şi politic, cu drepturi depline al Statelor Unite şi că problemele sale interne cu statele vecine derivă din urma acestei rivalităţi. Pe de altă parte, i-a lipsit imaginaţia în a schimba ritmul şi tonusul, în aşa fel încât să atragă, mai degrabă decât să respingă, vecinii săi, cum ar fi Ucraina şi Georgia, care au căutat mai degrabă o integrare cu Occidentul.

Politicienii ruşi nu au nici o experienţă de război

Aparent, Kremlinul consideră că implementarea a peste 40 de rachete balistice intercontinentale capabile să străpungă orice sistem de apărare antirachetă, după spusele lui Putin, va îmbunătăţi cumva imaginea sa, la fel cum şi Uniunea Sovietică a folosit o singură dată aceleaşi rachete într-o încercare greşită de a deveni mai atractivă. Cu toate acestea, foştii politicieni şi chiar fostul lider sovietic Nikita Hruşciov şi fostul preşedinte american John F. Kennedy, care au adus lumea în pragul unui război nuclear în timpul crizei rachetelor din Cuba, au avut un avantaj distinct asupra liderilor de azi şi anume proximitatea şi experienţa celui de-al doilea război mondial.

Această experienţă i-a făcut să înţeleagă că ar putea vorbi despre arme nucleare chiar la uşa adversarilor, dar în nici un caz nu ar putea să le folosescă. Actuala generaţie de politicieni ruşi nu are nici o experienţă personală de război. Noţiunile lor de război se reduc la o imagine aproape de desen animat a victoriei sovietice asupra Germaniei naziste însoţită de sloganul ”O putem face din nou!”, care rezultă dintr-o lipsă de cunoaştere şi imaginaţie. Doar o lipsă de cunoştinţe ar putea ţine cont de ideea că Rusia repeta pierderea de 28 de milioane de vieţi. Şi doar o lipsă de imaginaţie poate explica de ce Putin nu ar reuşi să ia în considerare pierderea mare de vieţi care ar rezulta dacă, Doamne fereşte, aceste 40 de rachete ar fi lansate. Rusia a ales o cale politică care implică multe surprize pentru cetăţenii săi şi sperie adversarii.

Poporul rus trebuie să se pregătească

Desigur, în cazul în care Putin decide să nu candideze pentru alegerile prezidenţiale din 2018, permiţând transferul de putere constituţională prin alegeri libere, o caracteristică cheie a stabilităţii oricărui sistem politic, ar fi nevoie de un drum lung spre a restabili ceea ce Rusia a pierdut în declinul abrupt al ultimelor 18 luni. Transferând puterea în acest fel s-ar clasifica drept o realizare majoră pentru Rusia şi ar pune-o pe calea de apropiere de Occident. Din păcate, un astfel de scenariu este de neimaginat pentru regimul la putere. Ca urmare, poporul rus trebuie să se pregătească pentru încercările Kremlinului de a-i surprinde şi de a speria restul lumii. Minciuna a fost frecventă în epoca sovietică în rândul elevilor de liceu. Uneori numărul de minciuni creştea atât de mult încât persoana care le spunea purta cu sine o povară psihologică constantă. De nenumarate ori, fiecare dintre noi se temea că eram doar la câteva minute de a fi prinşi în minciunile noastre. Ceea ce noi, ca copiii nu am putut înţelege atunci a fost faptul că ascultătorii noştri părinţi, uneori, au pretins să creadă minciunile noastre naive doar pentru a ne proteja de o ruşine inevitabilă şi disconfortul unei confruntări. Rusia este acum în aceeaşi poziţie ca şi elevul mincinos care nu şi-a însuşit lecţiile şi a tors un ghem de minciuni mari şi atât de extinse încât chiar el se luptă pentru a le urmări firul. Cu cât Rusia minte mai mult despre puterea sa reală, cu atât mai mare va fi căderea sa, atunci când slăbiciunea ei adevărată va fi expusă. Finalul este inevitabil. Nu există adulţi care vor merge împreună cu această şarada şi cu implementarea celor 40 de noi rachete balistice pentru a salva imaginea Rusiei.

Preşedintele rus a declarat recent că speră ca industria de apărare să reuşească să respecte misiunea de a mări cota de echipament modern care să fie pus la dispoziţia forţelor armate ruse la 70-100 % până în 2020. „Daţi-mi voie să vă reamintesc că implementarea programului de stat înseamnă creşterea proporţiei de armament de ultimă generaţie al forţelor armate la 70% şi în unele cazuri la 100% până în 2020. Acesta este un parametru impresionant, într-adevăr”, a precizat Putin.

Decizia preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, de suplimentare a capacităţilor nucleare este un gest provocator care poate avea consecinţe destabilizatoare şi periculoase, avertizează secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. „Aceste provocări nucleare ale Rusiei sunt nejustificate şi pot avea consecinţe destabilizatoare şi periculoase. Abordăm această atitudine provocatoare, acesta este unul dintre motivele pentru care creştem capacitatea de reacţie şi pregătirea forţelor noastre”, a adăugat Stoltenberg. Vom reacţiona pentru a ne asigura că NATO va deveni o Alianţă care să furnizeze modalităţi de disuasiune şi apărare a tuturor statelor membre în faţa oricăror ameninţări”, a subliniat Stoltenberg.

Articol aparut si pe site-ul Adevarul.md

 

 

 

Tags: , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu