Centrul Român de Politici Europene (CRPE) a organizat miercuri, la Hotel Golden Tulip din Bucureşti, dezbaterea pe tema „Opțiunile României privind Aderarea la Spațiul Schengen”.

În cadrul acestui eveniment, cercetătorul Ciprian Ciucu, a prezentat concluziile studiului „La spartul târgului? Opţiunile României vizavi de spaţiul Schengen”, semnat împreună cu Roxana Albişteanu (raportul poate fi accesat aici). Studiul sistematizează de o manieră clară, cu argumente pertinente pro şi contra, opţiunile actuale şi abordările subsumate acestora, pe care România le are pentru a gestiona problematica aderării la spaţiul Schengen. În opinia autorilor, acestea sunt:

Opţiunea 1: Menţinerea obiectivului de a adera la Spaţiul Schengen cât mai repede posibil

Abordarea 1: Continuarea demersurilor diplomatice pentru obţinerea consensului la nivel european în favoarea ade46arării României la Spaţiul Schengen

Abordarea 2: Forţarea votului în Consiliul JAI pentru obţinerea unei decizii clare privind aderarea la Spaţiul Schengen

Abordarea 3: Decuplarea de Bulgaria şi reluarea individuală a procesului de aderare

Opţiunea 2: Renunţarea la obiectivul Schengen pe o perioadă nedeterminată

Abordarea 4: Amânarea asumată şi transparentă a votului în Consiliului JAI, de comun acord cu statele membre

Abordarea 5: Amânarea tacită şi informală a votului în Consiliul JAI

Recomandarea autorilor, pornind de la opţiunile prezentate şi de la contextul nefavorabil al crizei refugiaţilor, ar fi ca România să amâne asumat şi transparent obiectivul Schengen până la un moment mai favorabil, poziţie care i-ar permite, pe de o parte, să nu figureze ca un stat european de mâna a doua, iar pe de alta, ar menţine statu-quo-ul şi nu ar atrage ruta imigraţionistă spre România.

Participanţii la dezbatere, reprezentanţi ai instituţiilor statului, specialişti din mediul academic şi membri ai societăţii civile, au schimbat idei şi opinii pe marginea subiectului propus, relevând caracterul semnificativ al acestei teme pentru societatea românească, dar şi pentru Uniunea Europeană.

Opiniile au vizat atât aspecte de ordin tehnic, normativ şi economic asociate întârzierii aderării României la Spaţiul Schengen, cât şi impactul negativ pe care această situaţie o are asupra valorilor pe care Uniunea Europeană le promovează de la înfiinţarea ei.

 

Diagnoza situaţiei la momentul actual

 

Ana-Maria Duţă, de la Direcţia Schengen din Ministerul Afacerilor Interne, a subliniat eforturile şi rezultatele deosebite obţinute de România în implementarea normelor necesare aderării la Spaţiul Schengen. Potrivit evaluărilor realizate până în prezent, România se află în topul primelor cinci state europene din punct de vedere al măsurilor de securitate de la frontierele externe ale Uniunii Europene. Pe de altă parte, Ana-Maria Duţă a atras atenţia că prelungirea procesului de aderare la Spaţiul Schengen, în contextul crizei refugiaţilor, creează costuri ridicate pentru România, deoarece statul român trebuie să detaşeze personal şi mijloace tehnice considerabile şi pe frontierele interne ale Uniunii Europene, la graniţa României cu Ungaria şi Bulgaria.

Consecinţele economice ale amânării aderării României la Schengen au fost relevate în intervenţiile lor de Cristina Loghin, expert în cadrul PROGENIES şi Cătălin Grosu, director executiv al Direcţiei de Afaceri Externe şi Protocol a Primăriei Generale a municipiului Bucureşti. Cătălin Grosu a subliniat pierderile economice suferite de România ca urmare a amânării aderării la spaţiul Schengen, investitorii extraeuropeni din China, Kazahstan sau chiar Rusia redirecţionându-şi investiţiile către alte state membre tocmai pentru că România, deşi geografic este o poartă de intrare în Europa dinspre Marea Neagră, nu este inclusă în zona Schengen.

Paul Duţă, cercetător la Institutul Diplomatic Român, a subliniat importanţa şi relevanţa dezbaterii pentru societatea românească, dar şi necesitatea studierii actualei situaţii împreună cu organizaţii de profil din principalele state membre implicate în această problemă, în afară de România: Germania, Franţa, Finlanda, Olanda şi Bulgaria.

 

Consideraţii referitoare la politica pe care trebuie să o adopte în continuare România

 

Constantin Dudu Ionescu, consilier de stat, directorul Oficiului pentru Informaţii Integrate din Comunitatea Naţională de Informaţii, a arătat în intervenţia sa că România trebuie să adopte în continuare o poziţie caracterizată prin tact şi diplomaţie pe marginea aderării la Spaţiul Schengen, dar, în acelaşi timp că este necesară o presiune constantă şi fermă pentru înlăturarea opoziţiei statelor membre care nu acceptă România. Pentru aceasta, Claudia Postelnicescu, ex46bpert în migraţie în cadrul Expert Forum, a opinat că este absolut necesară clarificarea motivelor reale pentru care statele care se opun aderării României se poziţionează astfel.

Ruxandra Ivan, de la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, a subliniat că situaţia actuală reprezintă o oportunitate pentru ca România să depăşească discursul pe care l-a adoptat până în prezent şi care a plasat-o într-o poziţie de inferioritate la nivel european. Marşând pe apărarea valorilor europene în chestiunile concrete ale Spaţiului Schengen şi crizei refugiaţilor, România are şansa să participe aşa cum ar trebui la recâştigarea suflului pierdut de Uniunea Europeană la nivel filosofic, ca spaţiu al toleranţei, al prosperităţii şi al libertăţilor de circulaţie.

Poziţia oficială a Ministerului Afacerilor Externe a fost exprimată de Ioana Bivolaru, director general al Departamentului Uniunea Europeană. La nivelul MAE, aderarea României la Spaţiul Schengen rămâne în continuare un obiectiv prioritar. Pentru atingerea lui este preconizată continuarea dialogului diplomatic cu statele membre şi cele care vor deţine în viitor preşedinţia Uniunii Europene, astfel încât aderarea României la zona de liberă circulaţie să se bucure de unanimitate, în spiritul valorilor europene. De asemenea, Ioana Bivolaru a arătat că România nu condiţionează primirea refugiaţilor din zonele de conflict din Orientul Mijlociu prin acceptarea aderării la Spaţiul Schengen, cele două chestiuni, deşi adiacente, având însă un caracter diferit şi urmând a fi tratate separat.

 

Europunkt aminteşte că Spaţiul Schengen reprezintă o zonă de libertate a circulaţiei unde controalele la frontierele interne ale statelor semnatare au fost eliminate şi a fost creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare. Această zonă a luat fiinţă ca urmare a semnării Acordului Schengen (după numele localităţii din Olanda unde a avut loc evenimentul) în 1985, de către reprezentanţii Germaniei, Franţei, Olandei, Belgiei şi Luxemburgului. În prezent, sunt 26 de state membre în Spaţiul Schengen.

România a implementat în totalitate acquis-ul Schengen încă de la nivelul anului 2011, toate rapoartele de evaluare Schengen ale statului român fiind aprobate în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles. Cu toate acestea, România nu a introdus nici până astăzi pe ordinea de zi a Consiliului JAI aderarea sa la Spaţiul Schengen, spre vot, ca urmare a semnalelor primite din partea Franţei, Germaniei, Olandei şi Finlandei că se vor pronunţa împotrivă. Motivele invocate oficial de guvernele acestor state au variat de la gradul ridicat de corupţie din România la problema turismului pentru avantaje sociale practicat de unii cetăţeni români.

 

 

Tags: , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu