TTIP: Da, dar…

România trebuie să se implice activ în negocierile privind Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), astfel încât să nu rateze beneficiile economice aduse de încheierea acordului, dar să se şi asigure că sunt reduse la minimum posibilele efecte negative rezultate din acest parteneriat, a fost concluzia conferinţei internaţionale TTIP Romania’s Voice, care s-a desfăşurat, vineri, la Bucureşti.

Prezentat de către organizatori ca fiind un eveniment cheie pentru rolul României în aşa numita “negociere a secolului”, TTIP Romania’s Voice s-a bucurat de prezenţa unor înalţi oficiali români, europeni şi americani, precum şi de reprezentanţi ai mediului de afaceri din România. Discursurile din prima parte a evenimentului, destul de asemănătoare ca mesaj, au subliniat impactul tratatului, nu doar din punct de vedere economic, dar şi politic. În treacăt, au fost subliniate şi principalele temeri exprimate de societatea civilă din spaţiul european, respectiv lipsa de transparenţă asociată acestor negocieri, precum şi clauza din tratat referitoare la protecţia investiţiilor.

Optimismul şi bucuria, dominante în prima parte a conferinţei, şi-au pierdut din intensitate spre finalul acesteia, când tot mai multe voci din public au început să atragă atenţia că, de fapt, în spaţiul românesc, nu prea sunt cunoscute prevederile acestui tratat.

Cum au evoluat discuţiile:

Sorin Moisă: Suntem fatalişti, avem impresia că lucrurile se întâmplă peste capetele noastre

Organizatorul acestui eveniment, eurodeputalul român Sorin Moisă, a reamintit de o trăsătură naţională, anume că românii sunt fatalişti şi au impresia că lucrurile se întâmplă oricum peste capetele lor, însă în privinţa TTIP, a subliniat eurodeputatul, românii trebuie să înţeleagă că sunt importanţi şi că părerea lor contează.

“Această conferinţă reprezintă un moment de normalitate europeană şi demnitate naţională: Bruxelles-ul vine să asculte vocea României la ea acasă. Lista de priorităţi ale economiei româneşti cuprinde peste 30 de cerinţe care să înlesnească accesul firmelor româneşti pe piaţa americană, câteva cerinţe defensive, pentru industrii pe care trebuie să le protejăm, respectiv şase puncte sociale şi de mediu, reflectând în principal opinia sindicatelor şi a societăţii civile”, a precizat Moisă.

Comisarul european pentru comerţ, Cecilia Malmstrom: TTIP înseamnă condiţii mai bune pentru firmele româneşti care exportă în SUA

“În România, în 130 de oraşe există firme care exportă în SUA. Peste 60% dintre exportatori sunt firme mici, dar există şi multe poveşti de succes. Chiar dacă multe dintre ele au obținut deja succesul cu exporturile în SUA, TTIP le dă șansa să facă lucrurile mai bine”, a subliniat Cecilia Malmstrom, comisar european pentru comerţ.

Bogdan Aurescu: Tratatul devine public după finalizarea negocierilor

Ministrul Bogdan Aurescu a încurajat continuarea în ritm susţinut a negocierilor de către Comisia Europeană cu partea americană. „Am  speranţa că oportunităţile actuale vor fi pe deplin utilizate pentru finalizarea TTIP, într-o manieră care sa răspundă adecvat intereselor UE, ale statelor membre şi ale SUA şi care să asigure respectarea celor mai înalte standarde în toate domeniile vizate de negocieri”, a declarat Bogdan Aurescu.

Ministrul afacerilor externe a apreciat că încheierea TTIP ar transmite un mesaj politic puternic cu privire la soliditatea relaţiei transatlantice şi la capacitatea celor două părţi de a găsi noi soluţii de dezvoltare în contextul global actual. Referindu-se la dezbaterea la nivelul opiniei publice europene despre TTIP, Bogdan Aurescu a spus: „Să nu foloseşti şansa de a deveni mai capabili, noi înşine, ca Uniune, să înfruntăm eficient provocările lumii noastre globalizate ar fi cel puţin chestionabil, nu doar pentru realitatea de azi, dar mai ales pentru generaţiile de mâine.”

La întrebarea EuroPunkt privind caracterul public de care ar trebui să se bucure acest tratat, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a explicat că tratatul devine public doar după finalizarea negocierilor. Cu alte cuvinte, TTIP nu este public, însă pot fi consultate negocierile pe marginea lui.

Mihai Ionescu: România nu a fost informată despre acest tratat

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), Mihai Ionescu, a semnalat faptul că România nu este suficient de informată despre prevederile acestui tratat; mai mult chiar, reprezentanţii exportatorilor nu au fost consultaţi până în prezent.

Dumitru Costin: To Do List pentru oficialii români

Prezent la eveniment, preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin, a prezentat o listă de recomandări referitoare la TTIP, care ar trebui să se regăsească pe agenda oficialilor români. În primul rând, ar trebui lansate consultări publice pe această temă, simultan cu constituirea unor think-tank-uri, care să includă experţi independenţi, experţi în politici sociale, etc. În ceea ce priveşte mandatul în UE, Dumitru Costin a menţionat că ar fi necesare evaluări comune, de tipul România-Germania, România-Franţa etc, pentru realizarea unor analize de impact.

Concluzia evenimentului a fost că România trebuie să se informeze mai mult despre acest subiect, să participe activ la negocieri şi să încerce să profite de oportunităţile oferite de încheierea acestui acord, simultan cu reducerea riscurilor ce pot decurge din încheierea acordului.

Da, ne temem de importurile de pui spălaţi cu clor din America, de firmele care vor da statul în judecată pentru nerealizarea investiţiilor; la fel de adevărat este că am putea să ratam o oportunitate pentru economia românească. Aşa cum a subliniat liderul de sindicat, Dumitru Costin, TTIP este un tren care opreşte şi în gara noastră, iar noi putem sau nu să urcăm în el. Important este să ne informăm şi să devenim parte activă în negocierile dintre UE şi SUA pe tema acordului de liber schimb.