Să ne dăm cu toţii demisia!!!

Sunt în acelaşi timp trist şi mândru de protestul de aseară.

Trist pentru că exasperarea celor 25000 de Cetăţeni care au ieşit în stradă arată cât de mare este mizeria din această ţară.

Mândru pentru că aceşti Cetăţeni nu au renunţat încă la lupta pentru ca instituţiile statului să funcţioneze, aşa cum este normal, în interesul public al tuturor.

Tragedia din Colectiv este doar scânteia care a aprins un amestec incendiar formidabil: umilinţă, frustrare, privaţiuni şi, mai ales, conştientizarea irosirii propriilor vieţi din cauza desfăşurării lor într-o societate coruptă.

În această atmosferă plină de patos şi de emoţie, se impune totuşi să fim lucizi, să înţelegem ce se întâmplă, să acţionăm în consecinţă pentru a nu rata un moment formidabil care poate favoriza schimbarea.

1. Este un moment critic în care partea cea mai activă civic a societăţii, oamenii politici amatori (în sensul că sunt persoane interesate de soarta polis-ului, a comunităţii politice numite România, fără a fi angrenaţi în jocul instituţional), se confruntă cu oamenii politici profesionişti (politicienii grupaţi în partide, care au monopolizat în ultimii ani poziţiile de autoritate din stat).

Care este cauza confruntării?

Oamenii politici amatori, Cetăţenii, susţin că oamenii politici profesionişti, politicienii folosesc exclusiv în interes personal autoritatea pe care ei le-o conferiseră pentru a acţiona în interes public. În consecinţă, Cetăţenii vor să le retragă această autoritate politicienilor aflaţi în funcţie la momentul actual. Mai mult, vor să demonstreze tuturor politicienilor că autoritatea pe care ei şi-o împart în mod curent derivă întotdeauna exclusiv de la Cetăţeni şi că o pot pierde imediat ce nu mai acţionează în interesul acestora.

Unde se decide confruntarea?

La nivel simbolic, confruntarea se desfăşoară în jurul demisiilor cerute de protestatari, care pot sau nu pot avea legătură cu tragedia din Colectiv, lucru mai puţin important pentru conflictul descris mai sus. Dacă Cetăţenii care protestează obţin demisiile, ei reuşesc să demonstreze atât politicienilor, cât şi masei inerte de votanţi neinteresaţi de soarta polis-ului, că autoritatea derivă de la ei. Obţinerea demisiilor înseamnă victoria Cetăţenilor.

Dacă în schimb mişcarea se va dezintegra fără ca aceste demisii să fie obţinute, înseamnă că Cetăţenii recunosc neputinţa lor în a-i face pe politicieni să utilizeze autoritatea exclusiv în interes public. Oprirea protestelor fără ca Piedone, Oprea şi Ponta să demisioneze înseamnă victoria politicienilor (nu doar a acestora trei, ci a tuturor).

Orice soluţionare intermediară înseamnă că bătălia este amânată pentru mai târziu.

2. Cetăţenii trebuie să realizeze că sunt puţin numeroşi. Politicienii îi pot ignora, invocând tacit că 25000 de oameni nu reprezintă întreaga populaţie a României. Este necesar deci, pentru obţinerea victoriei, ca fiecare dintre cei 25000 de oameni să recruteze noi persoane, să ducă o adevărată activitate de misionariat pentru a converti simpli votanţi şi a-i transforma în Cetăţeni.

Aşadar, copiii trebuie să îi scoată în stradă pe părinţi, studenţii pe profesori, pacienţii pe medici, angajaţii pe angajatori.

3. Cetăţenii trebuie să înţeleagă că pentru a obţine victoria este necesar ca avântul produs de emoţie trebuie să fie urmat de disciplina şi perseverenţa dată de raţiune. Lupta pentru a arăta de unde vine autoritatea şi cum trebuie folosită ea de către cei cărora le este încredinţată este una lungă, dură şi istovitoare pentru că miza este imensă. Este necesară deci asumarea de către fiecare dintre Cetăţeni a unui efort prelungit: protestele nu trebuie să înceteze până când victoria nu este obţinută.

4. Acum, când scriu aceste rânduri, aflu că premierul Ponta îşi va da demisia. Nu este de ajuns. Nu este de ajuns ca noi, Cetăţenii, să obţinem demisia politicienilor şi să le arătăm că noi suntem cei care le conferim autoritatea. Este o victorie importantă, dar marea victorie nu este aceasta.

Marea victorie este să ajungem să înţelegem că binele individual al fiecăruia nu va fi niciodată complet, cât timp ne batem joc de binele comun. Marea victorie este să ajungem să ne iubim Cetatea şi să depunem toate eforturile pentru bunul ei mers: să fim informaţi, să fim activi, să respectăm legile în fiecare clipă a existenţei noastre, să ne asumăm pedepsele atunci când încalcăm legile.

Marea victorie este dacă vom demisiona cu toţii din vieţile laşe şi egoiste pe care le-am trăit până acum şi o vom lua de la capăt mai buni, mai drepţi, mai curajoşi!    

Sursa foto: Facebook Sergiu Dan