Desigur, acest lucru nu s-a întâmplat. Dar ai dat click pe știre, nu-i așa? Titlul acesta nu are rolul de a-și bate joc de tine ca cititor și nici de a lua în derâdere victimele terorismului. Ci are rolul to prove a point, cum ar spune americanii.

După atentatele de la Paris, soldate cu 129 de morți și peste 350 de răniți, opinia publică a căzut victimă temerilor de atentate teroriste. Această teamă a fost speculată nu doar de teroriști, al căror scop este chiar acesta, de a însămânța frica în occidentali, ci și de mișcările xenofobe, șoviniste și anti-europene. Încă o dată, pe seama morților de la Bataclan.  S-a adus o critică dură construcției europene, principal vinovată pentru că opt scelerați s-au trezit să se arunce în aer sau să împuște cu ochii închiși o sală întreagă de concerte.

Tot pe seama morților de la Paris au început iarăși cei mai aprigi anti-migraționiști să iasă în spațiul public (adică pe social media și în presa ce se bazează pe acest instrument) să spună toate inepțiile cu privire la atentatele teroriste de vinerea trecută. Ca exemplu, a început iarăși să circule poze cu foștii combatanți din milițiile rebele împotriva lui Assad, care au fugit de strânsoarea dintre ISIS și armata dictatorului și au pornit în exilul spre Europa. Ei bine, aceștia au fost prinși de ochiul aprig al athleta Christi „dă pă facebook” și catalogați drept teroriști. Culmea însă, aceștia numai teroriști nu sunt. Vezi cazul lui Laith al-Sateh, comandant al Armatei de Eliberare a Siriei din Alep care a fugit de pe câmpul de luptă în încercarea de a-și reface viața în Europa!

Ce știm până la această oră este că o mare parte dintre cei care au comis atentatele sunt cetățeni francezi sau belgieni de religie islamică. Doar unul este posibil să fi venit cu exodul de refugiați și migranți, întrucât i-a fost găsită amprenta pe un deget descoperit la locul faptei și un pașaport fals sirian la teatrul Bataclan. Nu vreau să fac supoziții, dar am o vagă îndoială în ceea ce privește prezența vreunuia dintre migranții din această vară între cei care au masacrat oameni la Paris.

Nu vreau să se înțeleagă însă că sunt „pentru” planul deloc inteligent al doamnei Merkel de a primi toți migranții în Germania, pentru ca mai apoi să spună că nu-i vrea pe toți și că aceștia trebuie distribuiți în toată Europa. Planul cotelor e o soluție care fixează problemă pe un timp atât de scurt încăt a fost necesară revizuirea lui chiar înainte de a intra în funcțiune.

Evident că, din cauza lipsei de control cu care statele de la granița Spațiului Schengen au tratat acest val de migranți/refugiați, se pot strecura foarte ușor printre ei și tot felul de oameni, nu neapărat teroriști, dar cu siguranță dubioși, neadaptați la societatea și valorile occidentale –  vezi cazurile repetate de viol din Suedia sau Germania.

Și pentru că nu îmi plac genul acela de critici care înjură în Stânga (marxistă și naivă) și în Dreapta (fascistoidă și aproape rasistă) fără să aibă vreo soluție, o să încerc eu să vin cu o serie de idei.

E clar că UE va trebui să încerce să limiteze drumul migranților spre Europa. Aceștia au plecat din Turcia, Iordania și Liban (țări care găzduiesc 90% dintre refugiații sirieni și irakieni) pentru că nu aveau ce să muncească și pentru că statele acestea nu îi mai puteau întreține. Uniunea Europeană, principalul sponsor al organizațiilor și țărilor ce au în grijă refugiați, a încercat să ajute financiar. Doar că să arunci cu banii nu prea a mers, fiindcă a fost ca și când ai arunca cu ei pe fereastră. Mai bine finanțezi companii europene care să „facă fabrici și uzine” în zonă, care pot hrăni familiile acelor oameni și pot contribui şiv la educaţia lor, în timp. Acest lucru a funcționat cu relativ succes în Iran, unde fabrica de mașini Khodro vinde chiar Logan-uri, dar și vreo cinci modele de Peugeot. Iar Iranul a votat la ultimele alegeri cel mai moderat președinte dintre toți cei pe care îi avea la dispoziție. Acest președinte moderat a semnat acordul nuclear, cam singurul succes pe politică externă al președintelui Obama.

O altă soluție ar fi punerea accentului pe securizarea vieții. Atât a migranților, dar mai ales  a cetățenilor europeni. Astfel, toți cei care ajung în Europa trebuie felicitați, bătuți pe umăr că au scăpat de bombe și din valurile Mediteranei, dar și interogați masiv despre „de unde vin”, „unde vor să meargă”, „suspectezi pe cineva de acasă că ar fi fost terorist”, „ce știu să facă” și „ești conștient că aici e democrație și nu sharia?”. Nu lăsați de izbeliște pe câmpiile Bătrânului Continent. Că nu îi ajuți nici pe ei și cu siguranță nici pe cetățenii Europei.

În fine, UE trebuie să ajute la oprirea războaielor care au dus la acest exod. Războiul civil din Siria e atât de complicat, cu vreo patru tabere care luptă între ele și fiecare cu propria agendă încât, dacă nu se intervine diplomatic, măcelul acolo va continua până când toți sirienii vor ajunge fie morți, fie în Europa.

Frica, isteria și ura nu vor ajuta în niciun fel în criza migranților. Și dacă sunt oameni care chiar vor distrusă construcția europeană, mulți dintre noi ar trebui să tragem cu dinții de ea. Nu o fi UE o construcție perfectă, dar timp de 65 de ani statele europene nu s-au mai războit între ele. Ba dimpotrivă. Și pentru acest fapt chiar merită să lupți.

Drept urmare, UE trebuie să trateze rana acum și să prevină infectarea ei pe viitor, altfel riscul unei cangrene care ne-ar dinamita înapoi în anii ’30 este neașteptat de mare. Nu uitați că Frontul Național al doamnei Le Pen, profund anti-european, e plătit cu bani de la est.

 

 

Tags: , , , , , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu