Tragedia de la #colectiv a schimbat politica romanească. Din păcate, a fost nevoie de o asemenea tragedie pentru ca lumea să se mobilizeze și să protesteze împotriva clasei politice. Sociologul Mircea Kivu spunea în martie 2015 că doar o tragedie, poate declanșa un declic la nivel de societate, care să motiveze lumea să protesteze împotriva corupției sistemice din politică și administratie.

Clasa politica a fost luată prin surprindere de amploarea protestelor. Majoritatea dintre ei trăiau în niște bule de sticla, inconstienți de problemele societății sau de ce se întamplă „la firul ierbii”, se considerau „de neatins”, și „mult” peste oamenii de rând. Această atitudine nu era doar a unor politicieni cunoscuți, ci și a unora din administrație, fie că vorbim de primari sau presedinți de CJ. Faptul că tot anul 2015, au fost arestați mulți primari arată că  ei ajunseseră la nivelul în care credeau ca “LOR” nu li se poate întâmpla nimic, pentru că “Ei cunosc pe cine trebuie” sau pentru că ei sunt de neatins. Cum spuneam, erau ei, primarii, președinții de CJ, parlamentari, miniștrii și prostimea.

Odata cu protestele de la colectiv, acele bule de sticlă în care trăiau s-au spart, iar politicienii, nu cred că înțeleg nici acum ce s-a întâmplat. Probabil nu au conceput că asa ceva e posibil, doar au fost aleși de popor! De aceea nici nu prea îi vedem așa activi în declarații, acum, la început de 2016. Încă suferă după #colectiv, încă analizează ce s-a întamplat, încearcă să se repoziționeze pentru alegerile din 2016, încearcă să se rebranduiască, încearcă să se schimbe, să “mimeze deschiderea spre societatea civilă”. Greu de crezut că vor fi capabili să se reformeze din interior, mai ales partidele mari.

PSD

Premierul Ponta continua din inerție să se miște, în 2015, el fiind inexistent pentru viitorul PSD-ului după eșecul de la alegerile din 2014 și problemele cu justiția. Pentru el a fost un pas firesc să își dea demisia. Surprinderea mea a fost că la alegerile PSD-ului a fost un singur candidat (cu probleme mari în justiție) și că, pentru prima oara dupa revolutie, i-am dat dreptate lui Iliescu, care i-a criticat pe liderii PSD de „obtuzitate”, „netransparență”, „lipsă de comunicare cu electoratul”, „lipsă atragerii de intelectuali”. Dacă Iliescu a ajuns sa aibă un discurs inovator, proaspăt și reformant la congresul PSD, înseamnă că partidul are o reală problemă.

PNL

Fuziunea PNL-PDL nu are loc în realitate și probabil va fi greu de crezut că se va întâmpla. Există interese mari la nivel central și local, sunt divergențe mari între ei și acest lucru se simte și în afară. Blaga continuă să fie o persoana importantă în PNL, deși multă lume îl dorește în linia a doua sau a treia. Nu se va întâmpla acest lucru, pentru simplul motiv că este unul din cei mai buni organizatori și administratori, mai ales când e vorba de alegeri, deși este văzut din exterior ca un „om din vechea gardă”, care trebuie să se retragă.

Alina Ghorghiu este indecisă, incoerentă în declarații și pare nehotărâtă. Dacă PNL va ajunge sa aibă mai multe voturi decât PSD-ul, va fi probabil tot din cauza “răului cel mai mic”, cu care s-a obișnuit românul.

ALDE (PLR si PC) va trece probabil de 5% însă mi-e greu să cred că vor obține 10%. Următorul partid în sondaje e UDMR-ul, însă datorită apariției unor noi partide maghiare, vor avea probleme reale să strângă cei 5%. PRM va pierde probabil în dauna PMP, Basescu simțind că e loc de alegatori pe nișa aceasta care a fost creată de partide gen PRM sau PPDD. Băsescu e o locomotivă și va face acest lucru și cu PMP, care cred că va ajunge undeva la 7-8%. UNPR-ul cred că va dispărea de pe scena politică, fiind înghițit de PSD cel mai probabil. Despre PRU și PNȚCD nu are rost să vorbesc. M10 nu cred că va lua 5% pentru că mulți oameni care au ajutat-o pe Monica Macovei la prezidențiale au plecat în alte miscări gen Initiativa Romania.

Noile mișcări

Este interesant de văzut cum se vor poziționa noile mișcări civice sau noile partide. Acțiunile civice și participarea cetățenească de care a dat dovadă societatea în ultimele luni arată că acest gen de mișcări pot ciupi voturi importante. După Colectiv s-a creat un efect : 70 de cereri de înregistrare a noi partide au fost doar anul trecut conform TVR.  Mi-e greu însă să cred că vom ajunge să avem mișcări nou înființate care o să treacă de 5%, deși am văzut cum în Spania acest lucru s-a întâmplat. Lipsa de coeziune și solidaritate între diferite mișcări care au aceleași obiective, lipsa financiară, timpul scurt de organizare până la alegeri, vor face ca acest gen de mișcări să conteze abia în 2020.

S-au înființat multe partide care se mulează pe nevoile unei regiuni sau localități. Sunt convins că aceste partide vor câștiga voturile concetățenilor lor, mai ales că sunt oameni care se cunosc între ei. Nu cred însă că acest gen de partide locale sau regionale va influența foarte mult rezultatul alegerilor, însă cu siguranță vor slăbi partidele mari.
Independenții vor câștiga locuri importante, fie în consilii locale, fie judetene. La parlamentare va fi mai greu, din cauza numarului mare de voturi pe care trebuie să îl strângă un candidat independent. Cu toate acestea, cred însa că numărul independenților, în Parlament, va fi mai mare ca și in anii trecuți.

Societatea civilă

Societatea civilă e marele câștigator al alegerilor din 2016. De ce? Pentru că după colectiv au învățat că sunt o forță, au învățat ceea ce trebuiau să știe, că politicienii sunt acolo pentru a-i reprezenta, au învățat să protesteze, să își ceară drepturile. Cu puțină organizare și puțin knowledge transpus la nivel local, cetățenii pot deveni mai implicați în procesul legislativ și în luarea deciziilor la nivel local, județean și central. Blazarea, nepăsarea, neimplicarea de care a dat dovadă societatea românească în ultimii ani par să dispară și văd din ce în ce mai multă lume implicată. Este o schimbare de mentalitate care a durat destul de mult și care vine odată cu schimbarea de generații. Indiferent de cine va câștiga alegerile în 2016, va fi nevoie de un parteneriat la guvernare cu societatea civilă, de transparență și bună guvernare. Liniile sunt trasate acum, de către guvernul de technocrați, nu stiu însă cât de mult vor fi respectate după alegerile din 2016.

Mass-media vs Social Media

Faptul că minutul de aur la Antena 1 a strâns aproape 5 milioane de telespectatori mă îngrozește de puterea media care există în România. Acest lucru poate influența direct alegerile din 2016. Cu toate acestea, va fi o luptă și în social media, având în vedere că Romania are aproape 10 milioane de utilizatori Facebook. Este interesant că 50% din utilizatorii Facebook sunt cei cu vârste intre 15 si 49 de ani.
Vor fi și în social media la fel de multe dezinformări și manipulări ca la Antenă, Romania TV, B1 sau Realitatea, dar este un instrument mai ieftin si care permite independentilor sau noilor mișcări să aibă mai multă vizibilitate. Este interesant cum se vor motiva să iasă la vot cei care nu fac parte din structurile de partid. Diferența o vor face ei, clasa de mijloc, diaspora, corporatiștii, oameni care nu au mers la vot constant, dar care au protestat după Colectiv.

Despre alegeri
Felul în care se vor desfasura alegerile de anul acesta va fi total diferit față de cum eram obișnuiți. Nu cred că vor mai fi mici și bere, nu vor mai fi spectacole, fără faină și ulei, fără autobuze care să se plimbe dintr-o localitate în alta. Morții de la Teleorman nu cred că vor mai învia. Există technologie, vor fi mulți voluntari care vor supraveghea, va fi o presiune constantă din partea activiștilor, dar și justiția cred că va fi mai atentă și mai exigentă. Cred că vor fi cele mai curate alegeri, după 1989. Sper să fie așa. În cazul în care va fi așa, după afișarea rezulatelor ne putem analiza ca țară, ca societate, ca maturitate politica, ca democrație funcțională și participativă.

Ca și concluzie, partidele care vor avea între 5% si 10% vor câștiga alegerile, plus independenții. Sper ca între aceste partide să fie și ceva mișcări noi, însa e greu de crezut. PNL și PSD vor negocia cu aceste partide pentru a crea coaliția de guvernare. Sunt curios cum o să se organizeze independenții. Oare vor sări în barca marilor partide sau vor continua să fie independenți? Iar societatea civilă (academic, business, ONG) trebuie să continue să pună presiune pe decidenși și să se implice în actul de guvernare, local și central. Multi-level governance trebuie să devină funcțional în România, după alegerile din 2016. Sper ca implicarea, cetățenia activă și democrația directă să devină mai funcționale.

Puteți urmări si alte analize pe blogul personal al lui Grațian Mihăilescu: www.gratieluimihailescu.ro:

10998944_10153050258366675_1675265220_o

 

Tags: , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu