Evenimentul a avut loc vineri, 15 ianuarie, la sediul SNSPA din Bulvardul Expoziției și a reunit peste 15 vorbitori din țară și străinătate, a fost organizat de Asociația Română de Relații Internaționale și Studii Europene (ARRISE/ECSA România), în parteneriat cu Fundația Republikon din Ungaria și Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană din SNSPA.

Conferința face parte din proiectul european „Inițiative cetățenești de combatare a extremismului politic și eurocepticismului”, realizat de Fundația Republikon din Ungaria și finanțat de Programul Europa pentru Cetățeni al Comisiei Europene.

Europunkt a fost unul din principalii parteneri media ai evenimentului. Relatăm, în cele ce urmează, punctele principale discutate în cadrul conferinței:

În deschidere, au luat cuvântul, din partea gazdelor evenimentului, domnii Prof. Univ. Dr. Cezar Bârzea – Director al Centrului de Studii Europene asupra Migrațiilor Umane – și Prof. Univ. Dr. George Angliţoiu – Vice-Președinte al Asociaţiei Române de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene – ce au realizat un tur de orizont al provocărilor la adresa Uniunii Europene din ultimul an, mai ales în ceea ce priveşte întâlnirea mai multor culturi şi civilizaţii, întâlnire acutizată de chestiunea integrării, precum şi de valul recent de imigranţi, din 2015, și riscurile crescute de radicalizare politică.

În discursurile lor, au subliniat ideea că  multiculturalismul se problematizează în funcţie de alţi trei termeni: cooperare, coexistenţă şi asimilare. De asemenea, au atins chestiunea radicalismului din perspectiva neo-medievalismului, vremurile contemporane manifestând asemănări cu Evul Mediu prin rolul tot mai pregnant pe care îl are religia în conştiinţele oamenilor. Prelegerea s-a încheiat cu problematizarea abordării UE faţă de imigranţi și nevoia acută de prioritizare a ariilor de intervenție posibile.

Un alt discurs introductiv al conferinței a aparținut doamnei Reka Csaba – directoare de programe a Fundaţiei Republikon. Prezentarea a pornit de la nevoia de accentuare a valorilor liberale din Uniunea Europeană şi de necesitatea menţinerii acestora în faţa examenelor istoriei.

Doamna Csaba a vorbit despre semnificaţia măsurilor premierului Viktor Orban, precum şi despre înclinaţia acestuia spre o formă de autoritarism/democraţie iliberală, din anul 2011 până în prezent. Prelegerea s-a încheiat cu un apel la imperativul păstrării liberalismului şi a pluralismului ca precondiţii ale supravieţuirii proiectului european.

Primul panel (singurul derulat în limba română) s-a axat pe discutarea factorilor de radicalizare politică în contextul crizei refugiaţilor și a fost moderat de dna Dr. Miruna Troncotă – ARRISE/ECSA România. Prima parte a acestui panel s-a focalizat pe tema religiei, ca sursă a anumitor forme de radicalizare manifestate recent în Europa.

Prelegerea domnului Lucian Cîrlan – doctorand la Ecole Pratique des Hautes Etudes Paris-Sorbonne – s-a axat pe problema laicității în Occident și a pornit de la principiul că laicitatea nu este un dat, ci este rezultatul unui proces istoric care variază de la ţară la ţară. Cea mai mare parte a prelegerii sale a avut în vedere modalităţile de raportare şi înţelegere a laicităţii/relaţiei stat-biserică.

În Franţa, cazul predilect de discuţie al lui Lucian Cîrlan – influxul mare de musulmani – a ridicat probleme în privinţa coexistenţei a două culturi, determinând astfel Parisul să elaboreze diferite soluţii de amortizare a conflictelor. În final, acesta a accentuat situația laicității franceze ca sursă de radicalizare a fundamentalismului religios (și a altor forme de radicalizare) și a propus o serie de soluții pentru controlul fenomenului.

Prelegerea doamnei Fatma Yilmaz -masterandă la SNSPA – a completat prezentarea domnului Cîrlan și s-a centrat pe integrarea musulmanilor din Europa. Vorbitoarea a subliniat, în repetate rânduri, că islamul nu este un conglomerat omogen, în ciuda opiniei dominante, care adesea se referă la perceptele islamului ca la un corpus compact de reguli și manifestări religioase și politice. Aceasta s-a axat, în principal, pe ideea că marea problemă a naţiunilor europene este neputinţa de a integra pe musulmanii din generaţiile a doua şi a treia de pe Bătrânul Continent.

Dacă primii veniţi au îmbrăţişat locurile-gazdă şi s-au străduit să se integreze în peisaj, mulţumindu-se cu puţinul primit, copiii şi nepoţii lor resimt altfel raportul cu majoritatea populaţiei. Explicația oferită de către dna Fatma Yilmaz a susținut că prin identificarea acestor tineri ca francezi, englezi, olandezi, germani, dar fără a avea aceleaşi oportunităţi de realizare, ei se întorc spre o versiune radicală a islamului şi procedează în consecinţă.

Concentrându-se pe anatomia Islamului, dna Yilmaz crede că neajunsul tradiţional al acestei religii ţine de absenţa unei critici solide din interiorul grupurilor reformate de credincioși, ce sunt acoperiți ca voce în spațiul public de grupurile fundamentaliste. Spre final, aceasta a îndemnat la deschidere și dialog între religii, precum și la acceptarea unor identități multiple.

A urmat apoi dl Dr. Mihai Sebe – cercetător la Institutul European Român (IER), care a discutat despre criza refugiaţilor şi temerile create în sfera publică românească. Acesta face o deosebire între imigranţi şi refugiaţi. De asemenea, a argumentat că temerile vehiculate în mass-media românească nu sunt reale, iar România nu este decât o ţară de tranzit pentru valurile imigraţioniste care ţintesc ţările bogate ale Europei de Vest.

Analiza reacției României la criza refugiaților a fost ulterior completată și nuanțată de analiza mesajelor transmise în media realizată de Conf. Univ. Dr. Antonio Momoc – Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea din București – ce s-a concentrat pe discursul fostului preşedinte Traian Băsescu cu privire la acest fenomen pe parcursul anului 2015.

Dl. Momoc a argumentat că fostul şef de stat de la Bucureşti a recurs la tactici populiste portretizându-i pe refugiaţi/imigranţi ca pe o masă de probabili terorişti, în contrast cu discursul său din 2006, când lăuda comunitatea turcă din România şi aportul Islamului la cultura tradiţională românească. În final, dl. Momoc a subliniat anumite aspecte metodologice legate de percepţia informaţiilor și a demonstrat cum se poate intoxica spaţiul public.

Cel de-al doilea panel s-a axat pe discutarea din mai multe perspective și domenii a riscurilor de radicalizare dinăuntrul, dar și din afara granițelor UE și a fost moderat de doamna Drd. Ioana Borcan (ARRISE/ECSA România).

Primul care a deschis seria prelegerilor a fost domnul Daniel Mikecz, cercetător în cadrul Fundației Republikon. Acesta a tratat lipsa de solidaritate europeană din ultimii ani, dedicându-şi prelegerea ilustrării mai multor statistici Eurobarometru care descriu creşterea populismului. Prelegerea a mai atras atenţia asupra transformării statelor est-europene în democraţii iliberale, cum este cazul Ungariei. Cea de-a doua parte a prelegerii s-a concretizat prin prezentarea cauzelor ascensiunii premierului Viktor Orban.

Prezentarea riscurilor de radicalizare din interiorul UE a fost, apoi, completată de prezentarea domnului Robert Lupiţu, doctorand SNSPA și editor al site-ului Calea Europeană.ro.  Sub jocul de cuvinte intraductibil în română „Give PiS another chance” (Să dăm păcii încă o șansă/PiS – acronimul în poloneza al partidului Lege si Justitie, cel care a castigat alegerile), Robert Lupiţu a vorbit despre câştigarea puterii de către socialiştii polonezi şi consecinţele acestei victorii atât pentru Polonia însăşi cât şi pentru peisajul internaţional.

Domnul Lupiţu arată că victoria socialiştilor, în frunte cu premierul Beata Sizlo, se explică prin vidul ideologic găsit pe spectrul politic polonez, precum şi a faptului că s-au aflat foarte mult în opoziţie, fapt ce a dus la o criză a statului de drept datorită încercării guvernului de a-şi impune judecători favorabili la Curtea Constituţională împreună cu oameni loiali în instituţii-cheie.

Doamna Dr. Cristina Ivan, cercetătoare din partea Institutului Național de Studii în Intelligence (INSI), a vorbit despre accentuarea radicalismului ca urmare a golului lăsat de către statul-naţional cu instituţiile sale în urma globalizării. Aceasta a descris mai multe proiecte în curs de derulare în cadrul institutului, focalizate pe o serie de problematici corelate temei discutate și anume – problematica Celuilalt prin prisma cercetării violenţei ca numitor comun al războaielor civile, războiului contra terorismului sau mişcărilor tip occupy;  studiul radicalizării on-line, modele de comportament în social-media, precum și crearea unui mecanism de avertizare timpurie pentru a depista radicalizarea on-line.

Panelul s-a încheiat cu prezentarea energică a doamnei Veronica Ştefan – președintă și co-fondatoare a ONG-ului Social DOers, axat pe politici de tineret – ce a tratat problematica tinerilor neangajaţi din cadrul UE şi felul în care aceştia pot constitui o masă de manevră sau un rezervor de cadre pentru diferite ideologii radicale, ilustrându-şi argumentele cu o serie de date foarte recente privind așa-numita „generație invizibilă” din UE, dar și din România – și anume, tinerii sub 30 de ani care nu muncesc şi nu sunt cuprinşi în nici un program de educație sau formare (NEETs, în limba engleză).

Consecinţa principală discutată de dna Ștefan este că tinerii NEET se închid în ei, devin apatici şi îşi creează propria subcultură, expusă radicalizării, anomiei și violenței. De asemenea, continuând pe linia conferinţei, alocuţiunea sa a conchis că tinerii imigranţi au cu 70% mai multe şanse să devină NEET decât autohtonii europeni, element asupra căruia e nevoie să reflectăm mai atent.

Cel de-al treilea panel al conferinței, moderat de domnul Dr Silviu Petre – membru ARRISE/ECSA România – a fost axat pe discutarea mai concretă a unor soluții atât din perspectiva cetățenilor, cât și din aceea a decidenților. Au luat astfel cuvântul reprezentanți ai mai multor organizații și instituții cu expertiză în domeniul social, politic și civic. Primul care a deschis seria soluțiilor  formulate în încheiererea conferinței a fost dl Cătălin Bercaru – expert în cadrul Organizației Internaționale a Migrației (OIM) filiala din România.

Dl Bercaru a vorbit despre comunicare ca formă de a domoli ura faţă de imigranţi, bazată foarte mult pe necunoaștere, și a subliniat că sunt necesare cursuri de limbă și orientare culturală pentru ca integrarea lor să se realizeze

Dna Oana Popescu – analist politic și directoarea Global Focus, think tank axat pe analiză de politică externă, s-a centrat pe discutarea unor exemple concrete privitoarea la criza refugiaţilor/imigranţilor, atrăgând atenţia asupra elementelor de intoxicare din discursul mass-media.

Soluţia propusă include în viziunea sa mai multe elemente –  1) educaţia; 2) conducerea politică ce trebuie să-şi afirme voinţa rezolvării tensiunilor multiculturale; 3) o mai bună comunicare a europenilor cu străinii.

Dl Predrag Zenovic – doctorand al Universității din Geneva și cercetător bursier al Colegiului Noua Europă din București – a exprimat un punct de vedere tributar teoriei politice. Acesta a dezbătut înţelesurile termenului de radicalism în contextul UE, conchizând că UE nu este văzută ca o construcţie foarte legitimă nici în interiorul granițelor sale. Acesta a adăugat că soluţia constă în activarea spiritului critic la toţi cetăţenii din spaţiul public, pentru ca derapajele să fie oprite la timp.

Dl Călin Neacşu – director al Agenţiei France Press filiala Balcanii de Vest – s-a bazat pe vasta sa experienţa ca jurnalist de teren și  a descris situaţia imigranţilor care au trecut prin Serbia şi Macedonia, state care, de altfel, au empatizat cu statutul de refugiat prin care au trecut și ele cu două decenii în urmă.

Dl Neacşu a reflectat asupra faptului că imigraţia este o chestiune perenă, dar media europeană nu a adus-o pe agenda publică până în vara lui 2015.  Soluțiile propuse de acesta s-au axat foarte mult pe informarea echilibrată a cetățenilor din mai multe surse și educarea privind identificarea  mecanismelor de intoxicare prin canalele de social media.

În final, a luat cuvântul domnul David Timiş – cel mai recent reprezentant al tinerilor din România la ONU, UN Youth Delegate – ce a tratat tematica tinerilor marginalizaţi ce reprezintă un pericol care cere rezolvare urgentă. Acesta a trecut în revistă mai multe statistici despre inegalităţile sociale şi socio-geografice din România, enumerând şi soluţii pentru rezolvarea marginalizării. Printre acestea se găsesc: cursuri de consiliere în carieră; existenţa modelelor societale ce pot oferi inspiraţie.

Drept concluzie, putem menționa că evenimentul a suscitat interesul a peste 50 de participanți ce au dialogat cu invitații atât în cadrul formal al conferinței cât și informal în pauzele dintre paneluri. Conferința a dorit să ofere o platformă de dialog între mediul academic, organizațiile non-guvernamentale și mediul instituțional interesate de temele europene și cu precădere de riscurile extremismului politic. Considerăm că acest obiectiv a fost îndeplinit pe deplin. Totodată, apreciem ca binevenite diversitatea opiniilor exprimate și explorarea de soluții concrete asupra problemelor identificate.

La finalul zilei, conferința s-a încheiat cu o cină festivă în Conceptual Lab (Dionisie Lupu 56), unde a fost celebrată alături de invitații străini Ziua Culturii Naționale (și opera poetului Mihai Eminescu) alături de o degustare de vin de viță nobilă a Cramelor Atelier.

Mulțumim pe aceasta cale și raportorilor conferinței Dr. Silviu Petre și Drd. Silviu Tepșan (ARRISE/ECSA Romania)

12571366_10153434191818284_2075473577_n

12625742_10153434191628284_1022297023_n

12552698_486874894832624_291902355940395047_n

10314610_486874981499282_6369507804257923411_n1

12552659_486874858165961_7100028962710415806_n (1)1

12489218_486874678165979_5818003600849946544_o

Copyright FOTO: Marius Dinca Photography, Alexandra Prelipceanu

 

 

 

 

Tags: , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu