Planul-cadru pentru învăţământul gimnazial/ Studenţii cer 2 ore de istorie pe săptămână

Studenţii de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti cer ministrului Educaţiei ca în noul plan-cadru pentru învăţământul gimnazial să fie incluse 2 ore de istorie pe săptămână. În argumentaţia lor, studenţii arată că istoria este cea mai potrivită disciplină pentru atingerea unor obiective educaţionale precum formarea spiritului civic şi întărirea coeziunii sociale în rândul tinerilor.

În cadrul dezbaterii referitoare la planul-cadru pentru învăţământul gimnazial desfăşurată marţi la Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” organizată de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, studenţii de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti au înmânat ministrului petiţia „Păstrarea şi consolidarea istoriei ca disciplină la gimnaziu”.

Studenţii solicită ca, în cazul revizurii planului-cadru pentru învăţământul gimnazial la aria curriculară „Om şi societate”, aceasta să nu se opereze conform variantelor a lansate până în prezent în spaţiul public, ci în sensul introducerii a 2 ore de istorie pe săptămână la clasele V-VII şi 3 ore de istorie pe săptămână la clasa a VIII-a, conform tabelului de mai jos:

De asemenea, studenţii cer ca revizuirea planului-cadru să fie însoţită de o revizuire a programelor şcolare la clasele V-VIII, astfel încât să nu mai primeze ca obiectiv însuşirea nediscriminată a unor cunoştinţe, ci dezvoltarea morală armonioasă a elevilor, stimularea responsabilităţii lor civice şi a ataşamentului lor faţă de comunitate, iniţierea procesului de dezvoltare treptată a gândirii critice şi a rigurozităţii logice a raţionamentelor, iar ca metode să nu mai primeze cele subsumate transmiterii unidirecţionale a conţinuturilor, ci acelea care stimulează la elev dorinţa de a autoînvăţa.

Studenţii se opun introducerii unor discipline precum „educaţia interculturală”, „educaţia pentru cetăţenie democratică” sau „educaţia pentru societate”, propuse în variantele de revizuire înaintate de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei sau de şase membri ai comitetului de experţi care supervizează procesul de modificare a planului-cadru. Petiţia consideră aceste discipline ca fiind „simple artificii care ar introduce în învățământul românesc noi forme fără fond”, argumentând că ele nu au o bază academică solidă şi nu sunt adecvate aptitudinilor cognitive ale elevilor de gimnaziu.

Petiţia, deschisă pentru semnare în mediul online pentru o săptămână a totalizat un număr de 320 de semnături, dintre care aproximativ 150 aparţin studenţilor de la Facultatea de Istorie de la Universitatea din Bucureşti. Petiţia a fost susţinută şi de foşti absolvenţi ai facultăţii, de profesori, de părinţi şi de studenţi ai altor facultăţi de profil din Iaşi, Suceava, Galaţi, Cluj-Napoca şi Alba-Iulia.

Textul integral al petiţiei este disponibil aici.