Liberalizarea regimului de vize Ucraina–UE – un vis îndepartat?

Comisia Europeană a amânat procesul de anulare a regimului de vize pentru cetățenii ucraineni, pe când procedura similară în cazul Georgiei nu a cunoscut schimbări. Așadar, duetul simbolic Ucraina-Georgia, care avea relații similare, la prima vedere, cu UE a cunoscut o scindare, Kievul fiind tratat într-un alt context geopolitic. Este de menționat că președintele Petro Poroșenko a comunicat că Ucraina face tot posibilul pentru liberalizarea regimului de vize, însă potrivit unor parlamentari de la Kiev, în ultimele săptămâni a devenit clar că UE nu este mulțumită de ritmul de adoptare de către Rada Supremă a legilor care se referă la vize.

Cele mai problematice sfere sunt în acest context combaterea corupției și implementarea legilor privind transparența financiară. Așadar, Comisia Europeană a avertizat de mai multe ori Kievul că trebuie introdusă responsabilitate penală pentru informațiile false în declarațiile privind veniturile funcționarilor de stat și altor persoane. Parlamentul de la Kiev a ținut și nu a ținut cont concomitent de această recomandare, responsabilitatea penală pentru falsificarea datelor din declarațiile privind veniturile a fost introdusă din anul 2017. Dacă legea va fi aplicată înn 2017, atunci nu sunt clare ambițiile politice de a obține anularea regimului de vize UE în 2016!

În același timp, UE este în așteptarea lansării campaniilor anticorupție în Ucraina. Trebuie creată în acest context Agenția Națională de Combatere a Corupției, care împreună cu Biroul Național Anticorupție, trebuie să se ocupe de purificarea societății și mediului politic din Ucraina. La drept vorbind, după Euromaidanul de la Kiev la acest capitol putem constata doar discuții și multă gălăgie informațională, fiind tergiversat însuși procesul de constituire instituțională, nemaivorbind de combaterea propriu-zisă a corupției.

Marea temere a jurnaliștilor și politicienilor de la Kiev este introducerea dosarului ucrainean în „pachetul turcesc” de liberalizare a vizelor, ceea ce înseamnă că visul european al ucrainean va fi realizat mai târziu, cu anumite condiții.  În același timp, merită menționat faptul că parlamentarii de la Kiev au adoptat în regim de „pompieri” unele legi solicitate de UE. Printre acestea se numără legile privind Agenția națională de recuperare a activelor transferat ilicit peste hotare,  arestarea și confiscarea de bunuri, procuratura.

UE a salutat adoptarea acestor legi, însă a cerut continuarea eforturilor legislative. De fapt, nu există în momentul de față documente oficiale care să indice apropierea unei catastrofe ucrainene referitoare la regimul de vize. În același timp, Ucraina mai are o barieră în calea sa – referendumul din Țările de Jos. La 6 aprilie 2016 olandezii vor trebui să dea răspuns la întrebarea dacă susțin sa nu implementarea deplină a Acordului de asociere Ucraina – UE. În acest mod, Bruxellesul își dorește să nu politizeze acordarea de către UE a regimului fără de vize cetățenilor ucraineni – eveniment care poate fi folosit de forțele europene radicale drept sperietoare pentru electoratul din Țările de Jos.

Până una alta, Ucraina trebuie să îndeplinească cerințele UE, implementând și adoptând legile europene. Kievul se află la un pas, unul formal, de regimul fără de vize cu UE, o mare parte din responsabilitate fiind în seama Parlamentului. Coaliția parlamentară semi-funcțională și fracțiunile certate între ele ar trebui în viitoarele săptămâni să se unească în jurul ideii europene, în caz contrar nu numai că va urma o mare ratare internațională a Ucrainei, dar și o decepționare socială enormă, o decepționare a societății post-Euromaidan – cu sute de persoane ucise în 2014 pentru ideile lor pro-europene.

Articol apărut și pe site-ul Transilvania Regional Business