Şefa reprezentanţei Comisiei în România: „Deşi ţara creşte, cetăţeanul rămâne la fel de sărac”

Raportul de ţară al Comisiei Europene pe anul 2015 relevă că, în ciuda creşterii economice pronunţate,  România se află în continuare în topul sărăciei în Uniunea Europeană. Acest paradox aparent se explică, în opinia oficialilor europeni, prin competitivitatea bazată pe costurile scăzute de producţie şi nu pe calitatea superioară a produselor.

„Modelul actual de creştere economică din România nu funcţionează în interesul cetăţeanului”, a declarat marţi Angela Filote, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, la conferinţa de lansare a Raportului de ţară al CE pentru anul 2015, arătând că România se confruntă cu o situaţie aparent paradoxală: se află în acelaşi timp în topul creşterii economice, dar şi în topul sărăciei în UE.

Explicaţia acestei situaţii se regăseşte, în opinia oficialului european, în competitivitatea produselor şi serviciilor româneşti „bazată pe costuri foarte mici, nu pe calitate. Costurile foarte mici se bazează pe salariile mici ale cetăţenilor”.

Raportul CE pentru România arată că „în perioada 2010-2014, în pofida unei creșteri înregistrate în segmentul produselor de calitate medie, exporturile României au constat în continuare mai ales din produse de slabă  calitate” şi că „investițiile insuficiente în cercetare și dezvoltare, mediul de afaceri nefavorabil și numărul limitat de lucrători înalt calificați se numără printre factorii care contribuie la cota scăzută a exporturilor de produse de înaltă tehnologie.”

Directorul adjunct al Direcţiei Generale Afaceri Economice şi Financiare din Comisia Europeană, Servaas Deroose, a subliniat în cadrul conferinţei că România se află cu mult în urma altor state central-europene în ceea ce priveşte reformarea administraţiei publice, restructurarea pieţei muncii şi investiţiile în educaţie, inovare şi cercetare, ceea ce creează importante riscuri pentru productivitatea muncii şi competitivitatea produselor româneşti.

Situația statistică prezentată de oficialul european arată că societatea românească stă cel mai prost la restructurarea pieței muncii și la investițiile în educație și cercetare ceea ce, potrivit raportului CE, face ca România să se confrunte cu „riscuri foarte ridicate de sărăcie, de excluziune socială și de inegalități în materie de venituri.”

România nu a întreprins nimic, comparativ cu alte state central-europene, precum Polonia, Cehia, Ungaria sau statele baltice, pentru restructurarea pieţei muncii şi susţinerea educaţiei şi cercetării. Situaţie statistică prezentată de Servaas Deroose, director adjunct al Direcţiei Generale de Afaceri Economice şi Financiare, Comisia Europeană.

PIB-ul real al României a crescut în 2015 cu 3,6% faţă de anul precedent. În 2014, 40,2% dintre români erau expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială. În 2015, România a alocat 0,4% din PIB pentru cercetare, în condiţiile în care ţări precum Danemarca, Germania, Suedia sau Austria alocă anual aproximativ 3% din PIB pentru acelaşi domeniu.