Euroscepticismul în raport cu Ucraina se poate răspândi uşor în alte ţări europene ţintind alte ţări DCFTA, în particular Republica Moldova, confruntată în prezent cu un deficit sporit de imagine pozitivă după furtul miliardului şi amplificarea proporţiilor fenomenului de „stat capturat”…

Referendumul olandez pe marginea Acordului de Asociere dintre Uniunea Europeană şi Ucraina, din 6 aprilie 2016, arată cât de neuniformă este opinia publică în ţările europene. Totodată, acest plebiscit demonstrează că opinia împărtăşită de o minoritate eurosceptică poate fi impusă pe agenda publică prin metode democratice. Referendumul mai scoate în evidenţă faptul că politica UE faţă de ţările Parteneriatului Estic este neînţeleasă de către mulţi cetăţeni europeni.

Olanda nu trebuie văzută în niciun caz drept unica ţară unde euroscepticii sunt contra Acordului de Asociere al UE cu Ucraina. Franţa, Marea Britanie sau alte ţări UE, unde viziunile anti-europene capătă popularitate, ar fi capabile să facă front comun cu olandezii. Acestea însă nu pot activa cu aceeaşi uşurinţă plebiscitele. De asemenea, problema nu constă strict în opoziţia faţă de aprofundarea relaţiei UE-Ucraina, ci în atitudinea euroscepticilor olandezi faţă de UE. Pentru ei Ucraina reprezintă mai degrabă un pretext de a se poziţiona contra UE şi nicidecum nu o simplă modalitate de a penaliza ucrainenii.

Pe lângă euroscepticii olandezi, referendumul este folosit de Rusia pentru a discredita UE şi a cauza complicaţii pentru intrarea în vigoare a Acordului de Asociere cu Ucraina. În acest sens, propaganda rusă exploatează eficient deficienţele statului ucrainean (corupţia, instabilitatea politică, conflictul armat din Estul ţării, întreţinut de Rusia), manipulând cu opinia publică olandeză, cea europeană, dar şi cea rusă.

Efecte indirecte pentru Moldova

E cert faptul că referendumul olandez nu afectează Moldova în mod direct. Există însă aspecte indirecte ce trebuie să ne alarmeze. Astfel, trebuie să înţelegem că Ucraina este o ţară-cheie pentru Parteneriatul Estic, adică şi pentru Moldova. De aceea, ofensiva contra Acordului de Asociere al UE cu Ucraina, realizată prin intermediul referendumului olandez, ţinteşte în Parteneriatul Estic.

La fel, Ucraina are un impact enorm asupra stabilităţii economice şi securităţii Moldovei. Obstacolele în calea agendei europene, parcursă de Kiev, se pot răsfrânge cu uşurinţă asupra intereselor moldoveneşti.

Mai mult ca atât, vorbim despre „efectul de contaminare” pe care îl poate avea referendumul olandez asupra opiniei publice europene. Aşadar, atitudinea negativă vizavi de Ucraina, deşi împărtăşită de un număr redus de olandezi, s-ar putea consolida în Olanda şi în alte ţări europene. Adiţional, negativismul exprimat în raport cu Ucraina va putea fi mai lejer extins asupra altor ţări DCFTA. Fapt ce se referă în primul rând la Moldova, aflată deja în vizorul opiniei publice europene pentru fraudele uriaşe din sistemul bancar, dar şi pentru escaladarea şi developarea fenomenului de „stat capturat”.

În loc de concluzie…

Parteneriatul Estic şi, respectiv, ţările semnatare ale Acordului de Asociere cu UE sunt victime a unei informări găunoase, care lasă spaţiu pentru interpretări eronate şi poziţii inamicale în rândul cetăţenilor europeni. Aceasta este explicaţia parţială a referendumului olandez, a cărui rezultat este benefic pentru euroscepticii olandezi şi non-olandezi, dar şi pentru propaganda rusă.

Efectele indirecte ale referendumului olandez asupra Moldovei sunt evidente, deşi în mare parte neglijate. Imaginea afectată a Ucrainei şi tărăgănarea agendei europene ucrainene (prin amânarea ratificării Acordului de către Olanda) pot avea implicaţii asupra Moldovei. Adiţional, euroscepticismul în raport cu Ucraina se poate răspândi uşor în alte ţări europene ţintind alte ţări DCFTA, în particular Moldova, confruntată în prezent cu un deficit sporit de imagine pozitivă după furtul miliardului şi amplificarea proporţiilor fenomenului de „stat capturat”.

Referendumul olandez desfăşurat pe 6 aprilie 2016 s-a soldat cu o participare de circa 32%, fiind astfel depăşit pragul minim necesar pentru validarea referendumului. Peste 60% dintre participanţii la referendum s-au pronunţat împotriva Acordului de Asociere UE-Ucraina.

 

Articol apărut pe Info-Prim Neo

Sursa Foto: Info-Prim Neo

 

Tags: , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu