,,Necunoscutul Cunoscut” sau de ce seria lungă a actelor teroriste nu se încheie

„Necunoscutul cunoscut” reprezintă acel tip de terorism global care este foarte mediatizat în Europa, dar predomină în Africa şi în Orientul Mijlociu. Posibilii terorişti, de multe ori doar persoane frustrate sau inadaptate, sunt infiltraţi printre civili, reuşind foarte bine să se sustragă depistării lor de către serviciile de informaţii din statele europene, de la momentul radicalizării până la comiterea atentatelor. Deşi serviciile au o politică amplă de monitorizare, evaluare şi prevenire şi adeseori sunt în stare de alertă, o serie largă de factori le împiedică să pună capăt definitiv atentatelor deosebit de grave comise.

Există un lanţ de evenimente interconectate care nu au putut fi prevenite, deşi au existat semnale clare ale iminenţei producerii lor. Franţa se afla în alertă maximă după atentatele de la Charlie Hebdo^[1] din ianuarie 2015 şi totuşi, după ce a fost decretată starea de urgenţă şi s-au luat o serie de măsuri restrictive, atentatele din noiembrie de la Paris^[2] nu au putut fi evitate.

După atentatele de la Paris, în Belgia era depistată o celulă teroristă activă, decretậndu-se nivel maxim al nivelului de pericol terorist, cu militarii patrulậnd pe străzi şi cu Salah Abdeslam ascunzậndu-se într-un cartier din Bruxelles. Prin urmare, era deja o certitudine că Belgia este următoarea ţintă a jihadiştilor. Statul belgian a mediatizat excesiv capturarea lui Salah Abdeslam (recunoscut pentru pregătirea atentatelor de la Paris), evidenţiind acest fapt ca pe o mare victorie împotriva terorismului. Această greşeală a fost fatală însă. Exact atunci cậnd belgienii păreau că înţeleg fenomenul cu care se confruntă, răspunsul a venit tăios: „Cunoscutul a rămas Necunoscut”.  Prin urmare, în data de 22.03.2016 la aeroportul din Bruxelles şi la două staţii de metrou au fost comise atentate cu bombă care s-au soldat cu 38 de morţi şi 198 de răniţi^[3], atentatul fiind ulterior revendicat de ISIS.

În contextul vulnerabilităţilor din sistemul de securitate al Franței, Belgiei, Germaniei, ISIS pregătea noi atentate, iar meciurile de la campionatul european de fotbal găzduit de Franța erau ținte clare ale teroriștilor. De această dată, planurile jihadiştilor au fost dejucate. Preşedintele Hollande declara chiar că nu mai este necesară prelungirea stării de urgenṭă după data de 26 iulie. Siguranța liderilor francezi şi sărbătoarea zilei naţionale a Franţei au fost stricate de un nou atentat care a avut loc de această dată la Nisa. În timp ce oamenii ieşiţi pe străzi pentru celebrarea zilei naționale a Franței admirau un grandios foc de artificii, un camion condus de un cetăţean francez de origine tunisiană a intrat în mulțimea adunată pe străzi. Acest atac s-a soldat cu 84 de victime. Starea de urgenţă s-a prelungit cu încă 3 luni, iar vulnerabilităţile serviciilor de intelligence din Franţa au ieșit din nou, pregnant, la suprafaţă.

Statul francez se confruntă cu un adversar din interior, fiindcă aceste atentate sunt comise chiar de cetăţeni francezi de origine tunisiană, algeriană, marocană. Acest lucru se datorează politicii „porților deschise”, susținute de autorităţile franceze. Această politică a constat în primirea unui număr foarte mare de imigranţi maghrebieni din fostele colonii, care se pot radicaliza foarte uşor, pe fondul resentimentelor anticoloniale şi frustrărilor sociale actuale din Franţa.

În aceste condiţii, chiar dacă Franţa lansează zilnic atacuri împotriva Statului Islamic în poziţiile oficiale ale acestei organizaţii teroriste, nu reuşeşte să distrugă celulele teroriste care se găsesc pe propriul teritoriu. Misiunea serviciilor de intelligence din Franţa pare infernală fiindcă trebuie să lupte împotriva proprilor cetățeni, într-o cursă contra cronometru: teroriştii se radicalizează într-un timp foarte scurt.

Totodată, Turcia constituie o altă zonă de vulnerabilitate în faţa fenomenului „Necunoscutului Cunoscut”, fiind predispusă la atacuri atât din partea Statului Islamic, cât și din partea kurzilor. Cel mai recent atentat din Turcia s-a desfăşurat la aeroportul din Istanbul şi s-a soldat cu 42 de morţi^[4]. La atacurile jihadiştilor din Statul Islamic și la cele ale kurzilor s-a adăugat și tentativa de lovitură de stat a unei facțiuni din armată asupra lui Erdogan^[5]. Situaţia din Turcia în care mii de militari au fost arestați, iar foarte mulţi judecători, procurori şi poliţişti au fost destituiți din funcții creează o zonă de vulnerabilitate foarte mare în cadrul N.A.T.O, în condiţiile în care Ankara, prin poziția sa strategică și prin puterea sa militară joacă un rol foarte important în cadrul organizației.

Imigranţii infiltraţi printre cetăţenii europeni şi eşecul serviciilor secrete din Franţa şi Belgia în activitatea informativă transformă „Necunoscutul Cunoscut” într-o epidemie care se răspậndeşte la nivel global. Serviciile de intelligence din statele europene nu au reuşit să găsească o soluţie viabilă împotriva „Necunoscutului Cunoscut”. Competenţa acestor servicii care beneficiază de bugete considerabile și de un statut preferenţial în raport cu alte instituţii ale statului este pusă de mulţi în discuţie.

Dar chiar şi în Statele Unite s-au luat măsuri considerabile pentru restructurarea politicii serviciilor în prevenirea şi combaterea terorismului după atentatele de la 11 septembrie 2001 şi totuşi şi americanii au fost loviţi de „Necunoscutul Cunoscut” la California în 3 decembrie 2015, cậnd adepţi ai ISIS au ucis 14 persoane. Totodată, cel mai sângeros atac armat din istoria SUA a avut loc la Orlando,  când un cetăţean american de religie islamică a împuşcat mortal 50 de oameni. Acest atentat a fost revendicat de ISIS, dar autorităţile din SUA spun că nu s-au descoperit legături clare cu organizația teroristă. Şi în acest caz, serviciile de intelligence din SUA au subestimat posibilitatea foarte rapidă de radicalizare a atacatorului.

De remarcat este strategia ISIS care acţionează indirect în statele occidentale, prin radicalizarea rapidă a unor persoane instabile psihic sau care se află în depresie. Dar organizaţia teroristă loveşte totodată și în statele din care îşi are rădăcinile: Irak, Siria, Arabia Saudită, Libia, Pakistan. Fiind încurajate de mediatizarea excesivă a atacurilor Statului Islamic, alte organizații teroriste din Africa orchestrează o serie de atacuri în state vulnerabile precum Nigeria, Egipt, Ciad. Cea mai cunoscută dintre acestea este organizația teroristă Boko Haram din Nigeria.

O importantă parte a soluţiei pentru demascarea teroriştilor şi pentru ampla combatere a „Necunoscutului Cunoscut” ar putea fi o colaborare mai strậnsă între serviciile de informaţii din statele europene şi cele din Statele Unite, printr-o politică de monitorizare, evaluare şi prevenire comună.

Până acum, este surprinzătoare lipsa de cooperare din cadrul organizaţiilor internaţionale. După atentatele din Franţa, Belgia şi Turcia niciunul dintre aceste state membre NATO nu a cerut activarea prevederilor articolelor 4 şi 5 din cadrul Tratatului Atlanticului de Nord, deşi situaţia impunea acest lucru. Doar Franţa a invocat articolul 42-7 din TUE, care prevede o clauză de solidaritate în caz de agresiune împotriva unei ţări membre.

Pe de altă parte, există rezoluţii adoptate în cadrul comisiei ONU. pentru combaterea terorismului, în care sunt promovate implementarea unor măsuri ca: schimbul de informaţii dintre state, depistarea surselor de finanţare a acestor organizaţii şi îngheţarea lor prin împiedicarea accesului la resursele naturale (petrol, gaze), combaterea traficului de droguri, crimei organizate, numirea unui comitet de experţi pentru monitorizarea embargoului privind armamentul şi închiderea taberelor de pregătire a teroriştilor, consultarea cu principalele state membre în aplicarea măsurilor respective, raportarea implementării lor şi analizarea implicaţiilor umanitare^[6].

Toate aceste instrumente trebuie folosite.

Marile puteri occidentale ar trebui să acționeze atât la sursă, prin atacarea permanentă a zonelor în care se formează acest flagel care se răspândeşte foarte rapid, cât şi printr-o monitorizare atentă efectuată de serviciile de intelligence față de cetăţenii vulnerabili în faţa radicalizării, cea care îi poate transforma în pioni ai „Necunoscutului Cunoscut”. Fără acţiuni mai hotărâte, istoria se va repeta.

^[1] PAUL BENTLEY, PETER ALLEN “They stood defiantly for freedom of speech… and paid the highest price: Slain cartoonists who were called out by name and slaughtered for ‘insulting Prophet”, Daily Mail. http://www.dailymail.co.uk/news/article-2900519/Cartoonists-mocked-Islam-refused-threatened-Quranic-law-killed-Charlie-Hebdo-massacre-terrorists-asked-name.html#ixzz43fDigPG6

^[2] “What happened at the Bataclan?”, BBC.  http://www.bbc.com/news/world-europe-34827497

^[3] “The Brussels attacks show that Islamic State is still growing in ambition and capability”, The Economist. http://www.economist.com/news/europe/21695308-europe-must-confront-possibility-such-attacks-regular-basis-brussels-attacks-show

^[4] Faith Karimi, Steve Almasy, “Istanbul airport attack: Planner, 2 bombers identified, report says”, CNN.

http://edition.cnn.com/2016/07/01/europe/turkey-istanbul-ataturk-airport-attack/

^[5] Sam Adams, “Turkey coup 2016 explained: What happened and what is a military coup?”, The Mirror.

http://www.mirror.co.uk/news/world-news/what-happened-turkey-attempted-coup-8432395

^[6] http://www.un.org/en/sc/ctc/ Resolution 1273(2001)