Miercuri dimineaţa, după o pregătire adecvată prin bombardamente aeriene, trupe speciale turceşti (aşa-numitele „berete maro”), insurgenţi sirieni pro-turci şi blindate aparţinând forţelor armate turce au pătruns pe teritoriul Siriei, în ceea ce mai mulţi oficiali turci au catalogat drept o intervenţie în legitimă apărare împotriva Statului Islamic. Provocată de numeroasele tiruri de artilerie asupra teritoriului turc şi de atentatele teroriste comandate de DAESH împotriva cetăţenilor turci, operaţia militară „scutul Eufratului” ar avea ca scop curăţarea regiunii de la graniţa dintre Siria şi Turcia, între Jarablus (valea Eufratului) şi Al Bab (în vecinătatea Alepului) de militanţii islamişti.

Pe de altă parte, declaraţiile de marţi şi de miercuri ale premierului Ildirim şi ale preşedintelui Erdogan arată în mod evident că dincolo de obiectivele tactice împotriva DAESH, operaţia militară are rolul strategic mai important de a limita extinderea controlului kurzilor din Siria la vest de Eufrat.

Intervenţia turcă, chiar dacă acceptabilă de către comunitatea internaţională prin obiectivul declarat de anihilare a DAESH, reprezintă în mod evident o violare a integrităţii teritoriale a Siriei şi o complicare suplimentară a jocului geopolitic din regiune. Ceilalţi actori implicaţi sunt chemaţi să reacţioneze în faţa mutării Turciei.


 

79b - Turcia Siria

Aria vizată de operaţia militară turcă „Scutul Eufratului”


 

Kurzii sirieni. Pentru această tabără, reacţia este evidentă. Intervenţia Turciei obturează planurile Partidului Uniunii Democratice Kurde (PYD) şi a forţelor armate afiliate ei de a se extinde în nord-estul Siriei şi de a negocia pentru perioada post-conflict existenţa unui stat kurd independent cu limite teritoriale cât mai largi. Reprezentanţii kurzilor sirieni au protestat deja împotriva încălcării teritoriului sirian de către Turcia.

Guvernul sirian de la Damasc. În acest moment în care Turcia este în continuare un adversar neîmpăcat al regimului al Assad, intervenţia turcă este privită ca o încălcare a integrităţii teritoriale a Siriei. Pe de altă parte se observă în retorica regimului de la Damasc o oarecare dorinţă de a ajunge la un acord cu Ankara – regimul al Assad speră ca Turcia, îngrijorată mai mult de ascensiunea forţelor kurde, să ajungă să accepte guvernul sirian şi chiar să conlucreze cu acesta împotriva kurzilor.

Rusia. Principalul susţinător al regimului de la Damasc trebuie să sprijine poziţia oficială a aliatului care îi permite să menţină baze militare în Orientul Apropiat. Evident, poziţia rusă este foarte moderată, fiind uşor justificabilă în contextul declaratei lupte anti-DAESH a turcilor. În încercarea de a desprinde Turcia de blocul occidental şi mai ales de SUA, Putin este însă în mod cert dispus să negocieze cu Erdogan sferele de influenţă în Siria. Cel mai probabil, Rusia este gata să cedeze o sferă de influenţă Turciei, pentru limitarea ascensiunii kurde, dacă Turcia va accepta regimul al Assad în regiunea de coastă şi odată cu el şi prezenţa rusă în Mediterana orientală.

SUA. Este principalul susţinător al kurzilor sirieni, dar, pe de altă parte, Turcia este cel mai semnificativ aliat NATO din regiune, un pivot geopolitic de maximă importanţă în strategia globală a Washington-ului. Deocamdată, din declaraţiile vicepreşedintelui Joe Biden, aflat miercuri la Ankara, rezultă că America este de acord şi susţine atât lupta turcă împotriva DAESH, cât şi intenţia Turciei de a limita extinderea controlului kurd la vest de Eufrat. Pe termen scurt, este posibil chiar ca acţiunile turce să fi fost derulate în coordonare cu SUA, agasată de pretenţiile kurde. Pe termen lung, SUA trebuie să medieze cu mare dibăcie între turci şi kurzi, pentru a nu-şi aliena niciuna dintre părţi.

Iranul şi Arabia Saudită. În principiu, chiar dacă pe moment intervenţia turcă ar putea să le aducă oarecare beneficii, cele două puteri regionale nu pot fi decât îngrijorate de o intervenţie care va întări poziţia unui stat rival în regiune.

DAESH. Statul Islamic este un actor lipsit de importanţă, supravieţuind doar atât timp cât marile puteri nu vor cădea de acord asupra împărţirii influenţei în Levant şi în Mesopotamia. În mod evident, militanţii islamişti nu sunt încântaţi de intervenţia turcă.


 

79a - Turcia Siria

Aproximativ 1300 rebeli sirieni pro-turci au fost extraşi din teritoriile controlate de Armata Siriană Liberă (verde), pentru a ataca DAESH (gri) şi a limita extinderea controlului forţelor kurde (galben). Cu roşu este reprezentat teritoriul controlat de regimul al Assad.


 

Dincolo de calculele celorlalţi jucători, mutarea de miercuri are totuşi cea mai mare semnificaţie pentru Turcia însăşi.

Din momentul în care bocancul primului soldat turc a păşit pe teritoriul sirian, Turcia a abandonat definitiv principiile kemaliste de politică externă, pentru care estul era un teritoriu secundar, chiar închis, şi a redevenit pe deplin o putere a Orientului. Erdogan pare să fi decis să joace soarta Turciei în est şi este forţat acum de propria sa mutare să calculeze noi şi noi variante de continuare a jocului pe tabla strâmtă şi incomodă a Orientului Apropiat.

 

Sursă foto copertă: en.qantara.de

Sursă foto articol: southfront.org

 

Tags: , , , , , , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu