Rezumat al discursului şi dezbaterii din acest an despre starea Uniunii Europene/ „Toate-s vechi şi nouă toate”

Am urmărit cu mare atenţie discursul şefului Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi dezbaterea ulterioară din Parlamentul European despre starea Uniunii Europene. Pot fi făcute câteva observaţii punctuale, care de fapt constituie un bun rezumat, aş zice chiar suficient, pentru cetăţeanul român interesat încotro merge Europa:

– discursul lui Juncker a fost unul echilibrat şi corect, subliniind multe dintre neajunsurile şi problemele Uniunii Europene, dar arătând în acelaşi timp că succesele Uniunii sunt ignorate cu bună ştiinţă de populişti şi că în mod nedrept, toate relele de pe continent sunt puse pe seama Bruxelles-ului;

– în cuvântarea sa, Juncker a anunţat câteva proiecte importante pentru Europa, care arată că post-Brexit, Bruxelles-ul alege opţiunea de continuare a integrării, de o manieră însă destul de echilibrată: dintre toate proiectele anunţate, de la o uniune digitală la un nou plan european de investiţii şi de la eliminarea roaming-ului la renaşterea agenţiei europene de pază a frontierelor externe, cea mai ambiţioasă este înfiinţarea aşa-zisei „armate” europene, de altfel singura care ar modifica substanţial esenţa actuală a Uniunii Europene;

– popularii şi socialiştii europeni, majoritari în Parlament, şi-au exprimat, aşa cum era de aşteptat, sprijinul pentru politica actualei Comisii şi au atacat tangenţial problema populismului, în vreme ce Guy Verhofstadt, preşedintele grupului liberal, federalist convins, a lăsat deoparte criticile faţă de Comisie pentru a se răfui din nou cu euroscepticii şi naţionaliştii;

– populiştii precum Nigel Farage şi Marine Le Pen, încurajaţi de recentele victorii sau de sondajele favorabile, s-au evidenţiat prin discursuri spumoase, lipsite de bun simţ, triumfaliste prematur, luând în zeflemea decrepitudinea UE şi proslăvind perspectiva unei Europe fragmentate după criterii naţionale;

– europarlamentarii români au fost cvasi-inexistenţi în cadrul dezbaterii.

S-a discutat deci mult, adeseori pe marginea unor lucruri noi, dar într-o manieră devenită deja tradiţională pentru actuala legislatură şi pentru actuala Comisie europeană. Ceea ce era de fapt esenţial şi stă la baza problemelor actuale ale Uniunii, s-a discutat prea puţin sau de pe poziţii populiste, total neconstructive.

Astfel, nu am auzit nimic în cuvântarea domnului Juncker despre nişte mecanisme de echilibrare a luării deciziilor în cadrul UE, astfel încât nu doar statele mari să aibă un cuvânt de spus în privinţa politicilor de maximă importanţă, pe când cele mici să fie invitate mai mult sau mai puţin politicos spre bandwagoning.

La fel, nu am auzit nimic despre egalitatea în faţa reglementărilor europene, astfel încât nu doar Grecia, Portugalia sau chiar Spania să fie pedepsite când nu sunt cuminţi, ci şi Franţa sau Germania, atunci când este cazul (şi în ultimii ani au tot fost cazuri de acest fel).

Cei mai mulţi parlamentari au aplaudat furtunos propunerea ca funcţia de înalt comisar pentru politică externă al UE să devină cu adevărat o funcţie de ministru de externe, prea puţini au atras totuşi atenţia că Juncker nu a arătat deloc care ar fi obiectivele punctuale ale acestui ministru în raport cu marii jucători internaţionali. A fost destul de dezamăgitor să îl auzim pe preşedintele Comisiei Europene referindu-se doar vag la soluţionarea situaţiei din Siria şi la un plan de investiţii pentru ţările din vecinătatea europeană şi din Africa, omiţând total Rusia şi criza din Ucraina, şi în cea mai mare măsură situaţia îngrijorătoare din Turcia.

Mai are rost să spun că nimeni nu a îndrăznit să spună nimic despre o posibilă uniune fiscală care ar putea reduce dezechilibrele generate de uniunea monetară?

În consecinţă, cine spera că vom avea în acest discurs şi în această dezbatere semnalul unei reînnoiri din temelii a UE, poate fi deziluzionat. Pe de altă parte, şi acela care crede alături de Marine Le Pen sau Nigel Farage că viaţa Uniunii Europene este aproape de sfârşit şi că în discursul şi dezbaterea de astăzi  s-ar fi evidenţiat primele indicii ale decesului, s-a înşelat amarnic.

„Toate-s vechi şi nouă toate” la Bruxelles, la nivelul Comisiei şi Parlamentului European. Este rândul statelor membre să se exprime în cadrul summit-ului de vineri de la Bratislava. De acolo să aşteptăm noutăţi cu totul noi…

Sursa foto: Twitter/Jean-Claude Juncker