Una dintre principalele probleme cu care se confruntă România este aceea a administraţiei publice, hiperbirocratizată şi adeseori lipsită de transparenţă. Până la mult aşteptata reformă generală a administraţiei, pe care nu şi-a asumat-o până acum niciun guvern, se înregistrează însă evoluţii pozitive mai lente, mai puţin spectaculoase, dar foarte importante.

Una dintre ele vizează regimul incompatibilităţilor, conflictelor de interese şi averilor nejustificate, unde responsabilă este din 2008 încoace Agenţia Naţională de Integritate. Aflaţi mai multe despre progresele înregistrate în acest domeniu de România, dar şi despre priorităţile de viitor ale A.N.I., printre care se numără şi sensibilele achiziţii publice, din interviul pe care Silviu Popa, secretarul general al instituţiei, l-a acordat lui Vladimir Adrian Costea pentru Europunkt.

popa-body

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să-mi spuneţi care sunt sancţiunile privind starea de incompatibilitate și conflictul de interese în administrația publică. În ce măsură legislaţia în vigoare descurajează starea de incompatibilitatea și conflictul de interese?

Silviu Popa: Agenția Națională de Integritate este o instituție eminamente administrativă. Orice act pe care noi îl finalizam, orice raport de evaluare, este supus cenzurii judecătorești. Altfel spus, poate fi contestată în instanță. Noi verificăm trei tipuri de incidente de integritate: averile nejustificate, conflictul de interese și incompatibilitățile. Mai mult sau mai puțin, fiecare dintre aceste incidente de integritate are rolul de a preveni faptele de corupție mult mai grave. Spre exemplu, o incompatibilitate reprezintă o vulnerabilitate în măsura în care deținerea simultană a două funcții care se exclud reciproc, conform legii, poate preveni un conflict de interese. Un conflict de interese depistat la timp poate preveni o altă faptă penală mult mai gravă.

A.N.I. are competența de a verifica o largă paletă de funcționari și demnitari ai statului. Toate aceste categorii sunt prevăzute explicit în art. 1 din Legea nr. 176/2010, începând cu Președintele României, până la aleși locali, funcționari publici, etc.

În funcție de calitatea persoanei, sancțiunile administrative pentru o stare de incompatibilitate sunt diverse. Ele pot merge de la sancțiuni precum o reducere salarială sau reducerea dreptului de a avansa în funcție pe o perioadă de timp, până la revocarea din funcție, cum ar fi în cazul parlamentarilor, care nu sunt funcționari publici în accepțiunea Legii 188/1999 (actualizată în 2016) sau șefi de instituții, administrație publică locală, etc. La fel și pentru conflictul de interese – sancțiune disciplinară de la reduceri salariale, până la destituirea din funcție pentru unele categorii. În plus, pe partea de conflicte de interese, se cere instanței și anularea contractelor care au fost încheiate în starea de conflict de interese.

Complementar, cu cele două stări de incompatibilitate sau de conflict de interese, mai există o interdicție, aceea de interzicere de a ocupa o funcție publică sau electorală pe o perioadă de 3 ani, în cazurile rămase definitive.

Pe partea de averi nejustificate, sancțiunea este foarte clară: confiscarea cuantumului de averi nejustificate, iar persoana care a fost găsită cu avere nejustificată este, de asemenea, declarată incompatibilă.

Care sunt factorii care influenţează în mod direct evoluția stării de incompatibilitate și a conflictului de interese în România postcomunistă?

În primul rând, trebuie spus următorul lucru: Agenția Națională de Integritate, ca instituție de sine stătătoare, a fost înființată în anul 2007, devenind efectiv operațională la mijlocul anului 2008. Cadrul legislativ care reglementează conflictul de interese, incompatibilitatea sau declararea averilor, este anterior înființării Agenției Naționale de Integritate. Spre exemplu, obligația declarării averilor și a depunerii declarațiilor de avere există încă din anul 1996. Mai mult, incompatibilitățile sau conflictele de interese administrative au fost introduse în anul 2003, odată cu introducerea Legii 161/2003.

În anul 2008, odată cu înființarea Agenției, are loc și o schimbare de paradigmă. Toate aceste prevederi legislative existau, însă nu erau implementate eficient. Nu avem anterior existenței A.N.I. sancțiuni pentru nedepunerea declarațiilor de avere. Nu avem decizii de confiscare a averilor nejustificate. Nu avem constatări și sancționări de conflicte de interese sau de incompatibilități.

Odată cu înființarea A.N.I., toată această paradigmă se schimbă și A.N.I. începe să producă foarte curând primele rezultate. Până în acest moment, Agenția a finalizat peste 12.000 de dosare, în care a constatat aprox. 1500 de incompatibilități, 800 de conflicte de interese, 350 de fapte penale și 150 de diferențe nejustificate între averea dobândită și câștigurile realizate.

Ca urmare a constatării acestor incidente de integritate, unele ajung în instanță, sunt confirmate definitiv și irevocabil de către judecători. Pe baza acestor constatări definitive, se aplică primele sancțiuni. Avem primii parlamentari revocați din funcție ca urmare a unor stări de incompatibilitate. Avem șefi de consilii județene, primari de municipii importante, consilieri județeni, consilieri locali, care își pierd funcția ca urmare a constatărilor A.N.I.

Evoluția cadrului legislativ și îmbunătățirea capacității statului român de a aborda acest fenomen al prevenției, are loc odată cu înființarea Agenției Naționale de Integritate.

Care sunt principalele obstacole pe care A.N.I. le-a întâmpinat în vederea aplicării sancțiunilor prezentate anterior?

Bineînțeles, cadrul legislativ – deși nu era nou, în momentul în care au început să fie aplicate efectiv și să existe sancțiuni, s-au descoperit foarte multe probleme de înțelegere a legislației. Multe le putem pune pe seama ignoranței, prin faptul că mulți nu cunoșteau legea sau nu aveau un grad ridicat de responsabilitate.

Prin prisma acestui lucru, Agenția începe să-și exercite și rolul preventiv, în sensul că de la an la an, a crescut numărul solicitărilor de informații, de clarificare a legislației. Putem spune că în prezent avem câteva mii de solicitări de clarificare a cadrului legislativ existent. Foarte multe persoane cu funcții publice se adresează Agenției și întreabă cum trebuie completată acea declarație de avere, sau pe speţe concrete: o persoană deține funcția de administrator la o societate comercială și are și o funcție publică, cum procedează mai departe?

Legea e departe de a fi perfectă, dar până în prezent a răspuns exigentelor unui sistem eficient de asigurare a integrității în ceea ce privește exercitarea funcțiilor publice. Evident, există loc și de îmbunătățiri. Noi luăm în calcul eliminarea neconcordanțelor legislative. Aceasta este o provocare de viitor foarte importantă, pentru că sunt încă foarte multe legi care nu sunt corelate și dorim clarificarea acestor aspecte. Acest lucru nu ține, insă, doar de Agenție, vrem să se desfășoare sub patronajul Ministerului Justiției, care are inițiativă legisltivă și care sprijină A.N.I.

Care sunt consecinţele pe care aceste cazuri le-au generat asupra funcționării administrației publice?

Un impact concret îl putem regăsi în câteva situații. Spre exemplu, ce am observat noi de-a lungul anilor este că a crescut foarte mult nivelul de disciplină în ceea ce privește depunerile declarațiilor de avere și de interese. Descoperim din ce în ce mai puține erori în completarea acestor declarații. În 2008, aveam unii membri ai Parlamentului sau înalți oficiali ai statului care fie nu-și completau declarațiile de avere, fie își completau declarațiile de avere în mod eronat: nu treceau moneda conturilor pe care le dețineau, treceau informații total greșite – la rubrica bunuri mobile treceau animale de companie.

Totodată, am constatat faptul că foarte multe persoane trimit sesizări către Agenția Națională de Integritate. Dacă la începuturi, în anul 2008, 80-90% din investigațiile pe care le demaram erau ca urmare a unor autosesizări, foarte puține le primeam din partea persoanelor fizice sau juridice. În prezent, acest procent s-a inversat. Foarte multe dosare (80%) demarează ca urmare a sesizărilor pe care le primim de la cetățeni. Din punctul meu de vedere, acest lucru se traduce prin creșterea gradului de încredere, pentru că nu te duci la o instituție să depui o sesizare dacă nu ai încredere în acea instituție.

Pentru prima dată după revoluție, odată cu înființarea Agenției, putem observa primii demnitari, primele persoane cu funcții înalte în stat, care își pierd mandatul ca urmare a unor banale stări de incompatibilitate.

Agenția a avut un impact și în ceea ce privește constatarea conflictelor de interese în cazul parlamentarilor care și-au angajat rudele la propriile cabinete parlamentare. După cum știți, în legislația românească exista atât conflicte de interese administrative, cât și conflicte de interese penale. Noi am constatat ambele tipuri de conflicte de interese în cazul parlamentarilor. Pe partea cu conflicte de interese penale, în urma trimiterii de către procuror a dosarului în instanță, judecătorii au dispus câteva pedepse de condamnare la închisoare, cu suspendarea pedepsei. Chiar dacă prejudiciul era foarte mic, s-au dat astfel de pedepse, destul de dure din punctul meu de vedere. Este pentru prima oară când cineva atacă problema nepotismului. Aceștia nu și-au pierdut însă mandatul, pentru că legislația nu prevede revocarea mandatului de parlamentar în situația de conflict de interese. Constituția, spre exemplu, spune că parlamentarul își poate pierde mandatul ca urmare a demisiei, a decesului, dar și a incompatibilității. Nu se prevede nimic de conflict de interese, dar avem perioada de interdicție de 3 ani.

Am avut conflictele de interese constatate pe partea administrativă și s-a dispus de către conducerea Camerei Deputaților sau a Senatului, după caz, sancțiuni disciplinare conform legii.

Dacă ne gândim la averile nejustificate, pentru prima oară după revoluție avem câteva averi nejustificate – atenție, nu ilicite, ci nejustificate –  confirmate de către instanță și puse în aplicare. Avem aproximativ 3 milioane de euro care au fost confiscați și virați la bugetul de stat. În prezent sunt foarte multe cazuri aflate pe rolul instanțelor cu privire la constatarea unor averi nejustificate. Dacă vor fi confirmate, acești bani vor fi confiscați și returnați la bugetul de stat.

Considerăm că meritul cel mai mare al Agenției în acești 8-9 ani de funcționare, constă în faptul că am reușit să creștem gradul de transparenţă în primul rând, pentru că avem aproape 7 milioane de declarații de avere postate pe site-ul A.N.I.. Nu cred că mai există o țară în lume care să aibă atâtea declarații de avere publice.

Mai mult decât atât, am și crescut gradul de exercitare a funcției publice în condiții de transparenţă. Am contribuit foarte mult la acest lucru. Vedem în prezent faptul că foarte multă lume încearcă să evite aceste stări de incompatibilitate, de conflicte de interese. Primim foarte multe solicitări de clarificare a legislației pe diferite spețe, de la toate cele 39 de categorii de persoane prevăzute de lege.

Care sunt obiectivele instituției în următoarea perioadă de timp?

Fără a lăsa deoparte capacitatea Agenției de a constata, a identifica și sancționa astfel de incidente, pentru că noi avem deja un istoric de cazuri care se menține de la an la an, vrem să acordăm o prioritate componentei de prevenție. Cel mai important instrument de prevenție pe care urmează să-l implementăm în perioada imediat următoare este mecanismul de prevenire al conflictelor de interese în procedurile de achiziții publice din România. După cum știți, volumul pieței de achiziții publice din România depășește 15 miliarde de euro anual. O mare problemă în ceea ce privește desfășurarea acestor proceduri se referă la apariția conflictului de interese.

Cu ajutorul instituțiilor partenere am creat un mecanism, un sistem informatic integrat, care va analiza toate aceste proceduri de achiziție publică și va depista în timp real dacă există posibilitatea apariției unui conflict de interese. În momentul în care noi depistăm această posibilitate, emitem un avertisment de integritate în format electronic. În S.A.P. va exista un formular special creat pentru acest mecanism, unde autoritatea contractantă va introduce date despre comisia de licitație, date privind managementul persoanei cu funcție de conducere în instituție, despre companiile care se prezintă la licitație. Toate aceste date vor intra în sistemul informatic al A.N.I., unde vor fi mai multe baze de date care vor face verificări încrucișate, vor face o analiză inteligentă și se va trimite sau nu acel avertisment. Odată emis, avertismentul se transmite șefului autorității contractate, care trebuie să elimine cauza conflictului de interese și, bineînțeles, să ne comunice acest lucru. Acesta este un sistem foarte ambițios, este prototip la nivel mondial. Chiar și-au manifestat intenția foarte multe state să-l preia dacă va avea succes.

Complementar cu acest sistem, așa cum am spus, vrem să dinamizăm componenta de prevenţie. Asta înseamnă mai multe întâlniri, mai multe programe de pregătire profesională cu persoanele desemnate de instituții care se ocupă cu implementarea Legii 176/2010, mai multe întâlniri cu aleșii locali, parlamentari, în care să le explicăm speţele cu care ne confruntăm și cum pot evita toate aceste situații.

Un accent important îl vom pune și pe partea de educație, pentru că în prezent educația de integritate este minimă în ceea ce privește mediul academic. Avem un proiect pilot pe care o să-l demarăm oficial luna aceasta cu Universitatea Babes-Bolyai din Cluj, un curs postuniversitar, care să acopere inclusiv aceste aspecte: regimul incompatibilităților, al conflictului de interese, astfel încât viitorii funcționari să cunoască aceste chestiuni, pentru că domeniul e relativ nou.

 

Tags: , , , , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu