O grilă și doi grădinari sau Aceeași Mărie cu altă pălărie?

În data de 04.11.2016, Ministerul Dezvoltării Regionale și  Administrației Publice, în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Operaţional Regional (POR) a publicat Ghidul Solicitantului. Condiții specifice de accesare a fondurilor în cadrul priorității de investiții 2.2. – Sprijinirea creării și extinderea capacităților avansate de producție și dezvoltarea serviciilor, în a doua consultare publică. Menționăm faptul că în luna iulie 2016 a avut loc prima consultare publică pe marginea documentelor publicate atunci pentru aceeași măsură.

Drept urmare, luăm și comparăm cele două ediții de documente. Ochii îmi cad pe Grila de Evaluare Tehnică și Financiară. La prima vedere realizez că în loc de 3 criterii de evaluare în prima grilă, în cea de-a doua există 4 criterii de evaluare.

Nu este nimic ieșit din comun. La o citire mai atentă însă, încep să apară deosebiri flagrante între cele doua grile.

În vreme ce, în prima grilă, criteriul intitulat „Contribuția proiectului la realizarea obiectivului priorității de investiție” este apreciat cu maximum 22 de puncte, în cea de-a doua grilă, același criteriu ajunge să primească până la maximum 54 de puncte din 100 posibile.

Care este situația cea mai apropiată de adevăr? Care este ponderea reală a acestui criteriu în totalul celor 100 de puncte? Și întrebările continuă… Grila a fost elaborată, în primul caz, de un grup de tehnocrați după care un grup de și mai tehnocrați au revizuit-o? Sau… Grila a fost concepută de un grup de tehnocrați care între timp s-au supertehnocratizat, și-au dat seama de eroare și au îndreptat-o? Nu se stie, aproape că nu ne mai interesează pentru că speranța în ceva mai bun este aproape deșartă.

Rămânem să baleiăm între „O grilă și doi grădinari” și „Aceeași Marie cu altă pălărie”.

Depășim problema privind punctarea criteriului adus în discuție și trecem la disecarea lui. În mod normal, după ce-l deschidem, trebuie să găsim ficatul în dreapta, inima în stângă, creierul în cap și tot așa, până îl coasem, îl închidem la loc și-l îngropăm.

Desfacem cele două exemplare și… stupoare! Nici urmă de creier, ficat, inimă, bojoci sau așa ceva. Doar niște amigdale nenorocite, hipotrofiate în primul caz și mari și inflamate în cel de-al doilea. În rest nu seamănă nimic cu nimic.

Hai să tălmăcim…

În prima grilă, la criteriul intitulat „Contribuția proiectului la realizarea obiectivului priorității de investiție” avem 2 subcriterii:

1. Rata previzionată de creștere a profitului din exploatare (la sfârșitul celui de-al doilea an după implementare față de anul anterior implementării). Pentru acest subcriteriu, în anumite condiții descrise în grilă, se puteau obține maximum 10 puncte;
2. Activități incluse în investiție și punctate după cum urmează:

a. Activități de internaționalizare – 3 puncte

b. Activități de certificare a cel puțin unui sistem de management – 4 puncte

c. Activități de certificare a unui produs/serviciu/proces – 3 puncte

d. Achiziția de active necorporale cu o valoare eligibilă de minimum 45.000 lei – 2 puncte. Maximum de puncte pentru cel de-al doilea subcriteriu – 12 puncte

În acest fel, pentru criteriul menționat, maximum de puncte ce puteau fi obținute este de 22.

În cea de-a doua grilă, în contul aceluiași criteriu, apar următoarele subcriterii:

1. Domeniul de activitate în care se realizează investiția. În baza acestui criteriu, în funcție de apartenența activității eligibile la una din clasele CAEN, solicitantul primește 15, 10 sau 5 puncte. În capitolul 1.2 „Care este obiectivul specific al axei prioritare și al priorității de investiții?” din Ghidul consultativ al acestei măsuri, primul paragraf sună astfel: ”Obiectivul specific al acestei axe prioritare îl reprezintă îmbunătățirea competitivității economice prin creșterea productivității muncii în IMM-uri în sectoarele competitive identificate în Strategia Națională pentru Competitivitate .” Din moment ce domeniile de activitate eligibile pentru această măsură sunt parte a unei strategii naționale, care mai este sensul punctării activităților în care se vor realiza investițiile? Să înțelegem că unele activități sunt mai egale decât altele?
2. Caracterul inovativ al investiției propuse (maximum 6 puncte), după cum urmează:

a. Prin inovație de produs/serviciu și proces – 6 puncte

b. Prin inovație de produs/serviciu – 4 puncte

c. Prin inovație de proces – 2 puncte

1. La acest punct se află subcriteriul 2 de la grila anterioară, numai că punctajul maxim ce se poate obține este de 21 de puncte și nu de 12 ca in situația precedentă. De ce? Nu știm și nici nu există cine știe ce motivații care să ne facă să întelegem această creștere de 75%.
2. Previzionarea economico-financiară ca urmare a implementării proiectului, la finalul celui de-al doilea exercițiu financiar complet, după implementarea investiției. Maximum de puncte este 12 si este repartizat pe următorii indicatori:

a. Rata solvabilității generale

i. >=5 – 6 puncte

ii. >=4 şi<5 – 3 puncte

iii. >=3 şi <4 – 2 puncte

iv. <3 – 0 puncte

b. Rata rentabilității financiare

i. >=9% – 6 puncte

ii. >=8% si <9% – 3 puncte

iii. >=6% si <7% – 2 puncte

iv. <6% – 0 puncte

Referitor la ultimul subcriteriu voi face următoarele observații:

1. Cum să acorzi punctaj maxim pentru o rată a solvabilității generale, nu a celei curente, atât de ridicată? Inseamnă că firma respectiva nu își valorifică pe deplin potențialul, atrăgând prea puțin capital (de lucru, pentru investiții etc) față de posibilitățile reale. Cum este posibil ca unei firme cu o rată a solvabilității de 2,9 (uneori considerată chiar prea mare) să-i acorzi 0 puncte? Este un punctaj total dezechilibrat.
2. În privința ratei rentabilității financiare, în condițiile în care dobânzile bancare la depozite au un nivel în jurul valorii de 1% cum este posibil ca pentru o rentabilitate financiară de 5% (sub 6%) să acorzi 0 puncte? Sunteți serioși sau doar tehnocrați?

Cam acestea sunt lucrurile pe care le-am observat după o lectură superficială a celor două grile de evaluare tehnică și financiară.

Vom face o analiză comparată a documentelor date spre consultare și vom scrie observațiile și propunerile noastre celor care hotărăsc în aceastî privință.

Am vrut să vă împărtășesc și dumneavoastră câteva impresii la cald despre ceea ce înseamnă un document apărut la sfârșit de toamnă față de unul apărut în mijlocul verii, ambele vizând aceeași tema.

Şi iată că poetul sau… filozoful sau… a, nu, unul de-al nostru, a avut din nou dreptate: iarna nu-i ca vara!

Articol scris din partea Eurocentrica de Sorin Drăgănescu, expert finanţări.