Interviu cu Marian-Jean Marinescu, vicepreşedinte PE: „Un procent suficient de mare din PIB-ul Europei depinde de tehnologia spațială, undeva între 7 și 8%”

În contextul celei de-a patra revoluţii tehnologice, economia şi apărarea depind tot mai mult de prezenţa în spaţiu. Uniunea Europeană nu poate rămâne în urma altor actori cheie la nivel global, precum SUA, China şi Rusia şi implementează proiecte spaţiale ambiţioase, regrupate mai nou în cadrul unei strategii de politică spaţială.

Marian-Jean Marinescu, vicepreşedinte al Parlamentului European, eurodeputat din partea Partidului Popularilor Europeni, explică într-un interviu acordat lui Vladimir Adrian Costea pentru Europunkt care sunt obiectivele Uniunii Europene în domeniul spaţial şi care sunt ultimele evoluţii punctuale pe acest palier al politicii europene.

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să precizaţi care sunt progresele înregistrate de Uniunea Europeană în domeniul politicii spațiale în ultimii ani?

Marian-Jean Marinescu: Sunt progrese suficient de mari, pentru că Galileo a intrat în faza de finalizare. Sunt 14 sateliți lansați, iar săptămâna următoare mai sunt lansați încă 4 sateliți. Ariane. Ne așteptăm ca la sfârșitul acestui an sau la începutul anului viitor să fie funcționali. De asemenea, Copernicus lucrează. EGNOS a fost extins și curând va funcționa pe toată suprafața statelor membre, mai greu pe părțile extreme, pentru că trebuie să se monteze stații terestre în afara teritoriului Uniunii. Sunt suficient de multe progrese.

Pe de altă parte, s-au făcut studiile necesare pentru a decide ce se întâmplă cu un sistem de comunicare european, pentru a vedea dacă se face unul nou, de genul lui Galileo sau lui Copernicus, sau dacă se utilizează capacitățile existente sau se face unul mixt. Foarte de curând a apărut Strategia pentru politica spațială.

Eu cred că s-a înțeles în ultima vreme că spațiul este indispensabil pentru economie în primul rând.

Care sunt factorii care au contribuit la redefinirea politicii spațiale a Uniunii Europene?

Tocmai ce v-am spus înainte: factorul economic. S-au dezvoltat aplicații și s-a ajuns la un procent suficient de mare din Produsul Intern Brut al Europei care depinde de tehnologia spațială, undeva între 7 și 8%. Vă dați seama că trebuia să se facă ceva pentru a se asigura continuitatea acestor servicii: serviciile bancare, serviciile de transport, poziționarea, imaginile au început să conteze foarte mult în diverse sectoare ale economiei.

Pe de altă parte, pentru că din păcate asta este realitatea, sectorul de apărare a contribuit la dezvoltarea tehnologiilor spațiale, pentru că s-a văzut foarte clar că este absolut necesar în anumite cazuri.

Gândiți-vă, de exemplu, la evoluția lui Galileo. La început a fost o întreprindere mixtă, un parteneriat public privat care nu a mers. După aceea, s-a investit public și atunci s-a reușit să se dezvolte acest sistem, iar acum toată lumea recunoaște că va fi indispensabil, mai ales dacă ne gândim la ultimele dezvoltări politice.

Care sunt obiectivele Uniunii Europene pentru următorii ani, prevăzute în noua politică spațială?

Obiectivele sunt cele care s-au discutat destul de mult, le puteți vedea în opinia pe care am avut-o în Comisia ITRE (Industrie, cercetare şi energie) referitoare la spațiu. Dezvoltarea în continuare a sistemelor de poziționare ale lui Galileo și Copernicus. Bineînțeles, cu îmbunătățirea performanțelor. Vorbim despre precizie, imagine și rezoluție. Se discută despre un sistem de comunicare prin satelit, atât pentru public, cât și pentru sectorul public și bineînțeles, pentru economie în general.

Unul dintre obiective este autonomia lansării în spațiu, Uniunea să aibă autonomie în ceea ce privește lansarea. Acum sunt și companii private care au început să intre în acest domeniu.

Se discută despre un sistem de supraveghere a spațiului, astfel încât să se poată preveni diverse accidente. Sunt mii de sateliți în spațiu, care a devenit deja aglomerat. Trebuie să existe un astfel de sistem de supraveghere și de avertizare. Bineînțeles, după aceea, sateliții să fie echipați cu sisteme care să poată să evite coliziuni.

Se discută și despre tot felul de deșeuri spațiale, de vreme spațială, de asteroizi, deci de securitatea sistemelor spațiale care sunt acum lansate și de care trebuie să ne ocupăm pentru că au devenit indispensabile pentru economie

Cum se poziționează statele membre în raport cu măsurile menționate în cadrul noii politici spațiale a Uniunii Europene? Există un consens între statele membre sau dimpotrivă, o divergenţă în legătură cu acest subiect?

Au fost niște rapoarte premergătoare publicării acestei Strategii, în care am ajuns foarte repede la un consens. Nu a fost o problemă în a sprijini în general activitatea spațială. Acum putem spune că sprijinim și această Comunicare a Comisiei, pentru că a cuprins ceea ce Parlamentul a cerut. Vă pot spune că în Strategie există ideea de a face un parteneriat public-privat pe cercetare. Ideea este a mea și am promovat-o printr-un Proiect pilot pentru anul 2017 pe buget. A fost votat în Parlament, iar în momentul în care se va vota bugetul european va fi votat și acest Proiect pilot, astfel încât să se ajungă la unificarea forțelor în cercetare, mai ales unificarea fondurilor, pentru că în acest moment se fac cercetări paralele cu fonduri paralele. Este mai bine să se ajungă la o unitate în acest sens, iar industria spațială a primit cu foarte mare interes această propunere și o susține.

La finalul acestui interviu, vă rog să menționați care este contribuția României, prin intermediul deputaților europeni, cu privire la noua politică spațială a Uniunii Europene?

Tocmai v-am spus de acest Joint Undertaking. Vă mai pot spune că doamna Elżbieta Bieńkowska, săptămâna aceasta, când a prezentat această Strategie în Comisia ITRE a menționat că a preluat foarte mult din opinia la care eu am fost Raportor. Cred că au mai fost și alți colegi de la Comisia SEDE (Securitate și apărare) care au mai contribuit la această Strategie pe partea de defence.