Un proces care opune o asociaţie spaniolă de taximetrişti serviciului online Uber începe marţi la Curtea Europeană de Justiţie. Miza este aceea a definirii Uber: este ea o companie de transport ca toate celelalte şi, prin urmare, trebuie să plătească aceleaşi impozite şi contribuţii sau este o platformă online care intermediază nişte servicii şi prin urmare ar trebui să beneficieze de un regim diferit?

Aparent minoră, miza este de fapt una uriaşă, deoarece serviciile online de sharing nu se limitează exclusiv la domeniul transportului intraurban. Alte companii prezente pe internet precum Airbnb şi Booking.com, dar chiar şi Google sau Facebook aşteaptă cu înfrigurare verdictul. În cazul unei decizii nefavorabile Uber, vor fi nevoite să se supună tuturor normelor complicate care reglementează domeniul lor de activitate. În cazul uneia favorabile, în care Curtea Europeană de Justiţie va admite că Uber este doar un intermediar care, în schimbul unei plăţi infime, pune la dispoziţie un serviciu tehnologic, poziţia tuturor acestor platforme online urmează să fie considerabil consolidată.

Reprezentanţii platformelor de internet acuză obtuzitatea în gândire a celor care doresc să reglementeze la nivel naţional sau european activitatea acestor start-up-uri, asociindu-le unor companii tipice de servicii.

„Dacă legiferezi în domeniul taxi-urilor, totul îţi pare ca fiind o companie de taxi, dacă legiferezi în domeniul telecomunicaţiilor, totul îţi pare ca fiind o companie de telecomunicaţii”, arată James Waterworth, vicepreşedintele pentru Europa al Asociaţiei Industriei de Computere şi Comunicaţii, subliniind faptul că platformele online sunt cu totul altceva decât companii dedicate unui anumit domeniu. De exemplu, o recentă arie de activitate acoperită de Uber este aceea a livrării de alimente.

Specialiştii se aşteaptă ca verdictul Curţii să fie unul nuanţat şi ca autorităţile naţionale şi europene să încerce şi după enunţarea deciziei să supună platformele online unor reglementări şi taxări similare celor aplicate companiilor tradiţionale.

La nivel european, subiectul este încă un motiv de discordie între capitale. Cazul de la Curtea Europeană de Justiţie este ilustrativ. Uber este susţinută de Olanda, Estonia, Polonia, Finlanda, Grecia şi chiar de Comisia Europeană (care, până acum a acţionat duplicitar, precizând că sprijină Uber, dar nu a acţionat împotriva ţărilor ca Franţa şi Germania unde serviciul a fost asimilat unei companii tradiţionale de taxi). De partea cealaltă, asociaţia taximetriştilor catalani care a acţionat Uber în instanţă este sprijinită de Spania, Franţa şi Irlanda.

Şi în România Uber întâmpină aceleaşi probleme, serviciul fiind acţionat în instanţă la Cluj de Asociaţia de Monitorizare Taxi Transilvania pentru concurenţă neloială.

Poziţia Uber este aceeaşi ca la nivel european.

„Uber nu este un serviciu de taxi. Uber este o aplicaţie de mobil care pune în legătură pasageri cu şoferi parteneri, persoane care îşi împart maşina personală ocazional pentru a-şi acoperi costurile maşinii sau pentru a face un venit în plus. Uber reprezintă încă o opţiune la modalităţile de transport urbane existente. Există însă actori privaţi care ar dori ca lucrurile să rămană neschimbate.”

Surse: Politico, Capital

 

 

 

 

Tags: , , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu