Rusia a blufat. Cine dă „cu sec”?

Federaţia Rusă şi-a trimis cea mai mare flotă din perioada post Război Rece în Siria, pentru a susţine  o campanie aeriană pentru cucerirea oraşului Alep. Flota care a fost trimisă conţine şi portavionul Kuzneţov, escortat de alte şapte nave: crucişătorul cu propulsie nucleară Petru cel Mare, două nave vânătoare de submarin şi patru nave de suport.

Read the English version here.

Este o mişcare extrem de îndrăzneaţă a Kremlinului, în timpul unui moment foarte tensionat, în care situaţia din Siria este foarte complicată. Regimul Assad, cu suportul aerian al Rusiei, a atacat cu toate forţele estul Alepului, dominat de rebeli.  Peste un sfert de milion de civili sunt blocaţi în rămăşiţele celui mai mare oraş sirian în ceea ce reprezintă cea mai mare criză umanitară a acestui secol. Astfel, lupta împotriva terorismului a devenit o sarcină secundară pentru Rusia în Siria. Asta dacă nu cumva credeţi că aruncarea în aer a spitalelor şi şcolilor este o formă de a combate terorismul.

Între timp, Statul Islamic pierde teren în Siria şi Irak. Însă, în afară de oraşul antic Palmyra, Rusia şi regimul Assad nu au prea multe merite în această luptă. Coaliţia arabo-kurdă, aflată sub coordonarea americană, a reuşit să scoată Statul Islamic de la graniţa cu Turcia. Totodată, aliaţii Statelor Unite au reuşit să înlăture ISIS din mai multe zone din Irak, cum ar fi Ramadi şi aproape au recucerit Mosulul. Între timp, într-un an de luptă cu teroriştii, loviturile aeriene ale Rusiei au reuşit să omoare 4.000 de civili, dintre care o mie au fost copii. Într-adevăr, au reuşit să omoare şi peste 3.000 de luptători ISIS şi tot atâţia rebeli care luptau cu regimul Assad. Însă imaginile cu copiii ucişi în Alep au făcut mari valuri cu privire la intervenţia rusească în Siria.

Acestea fiind spuse, în afara de rebelii din Siria, cu cine s-a mai luptat Rusia lui Putin până acum? Cu cecenii în Rusia, cu Georgia în Osetia de Sud şi Abhazia şi cu Ucraina în Crimeea, Doneţk şi Luhansk. Putem concluziona foarte uşor că autorităţile de la Kremlin se poartă agresiv numai cu cei care sunt de o talie mai mică faţă de ei. Dar ce face conducerea rusească atunci când întâlneşte pe cineva ce se apropie de mărimea sa? Face pe victima. Cum a fost şi acea situaţie în care Turcia a doborât un avion rusesc pe 25 noiembrie 2015.

Este clar că acum Moscova şi-a trimis flota de nord într-un tur până în Mediterana de Est ca o dovadă de forţă. Din păcate însă, traseul Admiralului Kuzneţov a fost presărat de ironii din partea mass-mediei occidentale şi a devenit o sursă de meme pe internet. În special din cauza faptului că portavionul construit în 1984 a avut şi zile mai bune, înainte de această primă escapadă a sa pe câmpul de luptă.

Ultima oară când Rusia şi-a trimis flota din Marea Baltică la război a fost într-o călătorie în partea cealaltă a pâmăntului, acum mai bine de o sută de ani. La începutul secolului al XX-lea, Rusia era în căutarea unui port la apă caldă pentru a-şi satisface ambiţiile imperiale. Dar Imperiul Ţarist a fost umilit de o putere regională, Japonia, în războiul ruso-japonez din anii 1904-1905. Acum este clar că Kremlinul îşi foloseşte orice instrument de propaganda pentru a părea puternic. Dar, cum a arătat situaţia după doborârea Suhoi-ului de către forţele aeriene turceşti, adevărata putere militară a Rusiei iese la iveală atunci când e vorba de un oponent mai puternic.

Kremlinul blufează prin modul în care încearcă să se arate drept o mare forţă şi un mare jucător pe scena relaţiilor internaţionale. Este cineva acolo care să „dea cu sec”, cum a fost Japonia la începutul secolului trecut?

http://www.bbc.com/news/world-middle-east-27838034

http://www.dailymail.co.uk/news/article-3854784/Putin-prepares-rain-hellfire-Aleppo-Russia-s-largest-navy-deployment-Cold-War-heads-Syria-launch-wave-air-strikes-turn-tide-Assad.html

http://www.foxnews.com/world/2016/09/30/syrian-monitor-russian-airstrikes-killed-300-in-past-year.html

Sursa foto: Russia Insider