Reţelele sociale online se numără printre invenţiile noii ere digitale care au influenţat covârşitor comportamentul indivizilor din societatea contemporană. Ţinem legătura cu prietenii, ne informăm, ne lăudăm, organizăm evenimente şi chiar proteste, ne facem reclamă prin intermediul reţelelor sociale online.

Care ar fi principalele diferenţe introduse de comunicarea prin intermediul reţelelor sociale? Alina Galeriu, comunicator profesionist, managing partner la Galeriu & Partners PR, răspunde într-un interviu acordat pentru Europunkt, lui Vladimir Adrian Costea.

Galeriu 2

Vladimir Adrian Costea: Care sunt elementele care definesc natura comunicării în cadrul rețelelor sociale?

Alina Galeriu: Familiaritatea ar fi primul lucru la care mă gândesc dacă ar fi să descriem cu un singur cuvânt specificul comunicării pe rețelele de socializare. Există acest miraj, sentimentul că suntem parte dintr-o mare familie, că suntem într-un loc în care este ok să împărtășim emoții, gânduri, păreri, un loc în care suntem înconjurați de prieteni și viața e roz. Ei bine, realitatea lovește rapid la primele comentarii ale așa-numiților hateri. Viața nu este doar roz, nici măcar pe Facebook. Unanimitate în opinii nu există, nici măcar în “bula noastră” de prieteni cu pasiuni, aspirații și interese similare, cu atât mai mult dacă extindem discuția către zona de comunicare de brand și ne referim la comunitatea de fani pentru o pagină de companie.

Apoi, desigur ar fi și alte elemente specifice: posibilitatea de a oferi un răspuns rapid și așteptarea de a primi un răspuns rapid, dezbaterea de dragul dezbaterii și ultracosmetizarea stării de fapt. M-aș opri asupra celei din urmă, pentru că este reflexul nevoii de a ne lăuda cu propria fericire. Ceea ce face ca uneori să cosmetizăm în exces anumite momente, aspecte din viața noastră. Din nou, valabil și pentru branduri, care ajung să frizeze artificialul în comunicare, tocmai pentru că se concentrează obsesiv și nenatural doar pe aspecte superlative. Viața este uneori și gri, iar un gri autentic poate fi privit cu ochi mai buni decât un roz bombastic obsesiv și artificial, să nu uităm.

Consideraţi că există o schimbare de paradigmă asupra definirii şi înţelegerii comunicării în cadrul rețelelor sociale?

Cel puțin din punct de vedere al activității de relații publice, schimbarea este într-adevăr majoră. Odată cu apariția rețelelor sociale depășim stadiul comunicării unidirecționale și ne îndreptăm către o comunicare bidirecțională în adevăratul sens al cuvântului. Brandurile și companiile nu mai expun un monolog în fața audienței, ci intră în dialog cu publicul, cu toate riscurile aferente. Cu riscul de a primi critici, cu riscul de a fi nevoite să ofere explicații, cu riscul de a dezvălui mai mult decât le este confortabil să dezvăluie. Rețelele sociale transferă putere asupra omului de rând, care devine din consumator pasiv, un influențator al comunității sale de prieteni, un lider de opinie. Și, da, cred că putem cataloga această stare de fapt drept o schimbare de paradigmă.

Care sunt avantajele și dezavantajele generate de comunicarea în cadrul rețelelor sociale?

La capitolul avantaje aș menționa ușurința de a-ți face mesajul cunoscut, posibilitatea de a controla modul în care îți expui povestea, posibilitatea de a aduna o comunitate cu aceleași interese, comunicarea rapidă și targetată. Iar ca revers al medaliei, aș puncta lipsa unui control asupra prejudiciilor de imagine pe care ți le pot aduce alți utilizatori ai platformei, având și ei drepturi egale și voci cu egală greutate, presiunea de a oferi o reacție instant și, deci, eliminarea posibilității de a aloca timp și efort de analiză, ceea ce poate duce la mesaje eronate, pripite și chiar nefaste pentru reputația personală sau pentru imaginea unui brand.

Ce evoluție a înregistrat comunicarea în cadrul rețelelor sociale în România în ultimii ani?

Creșterea este spectaculoasă, de bună seamă. Potrivit Facebrands.ro, avem la ora actuală aproape 10 milioane de utilizatori ai platformei Facebook, în condițiile în care în 2010 erau cateva sute de mii de utilizatori înregistrați pe teritoriul României. O cifră care, corelată cu faptul că, la 1 iunie 2016 numărul total de utilizatori de internet din România era de 11.236.186, potrivit Internet World Stats, indică popularitatea rețelei Facebook.

Din punct de vedere al ratei de adopție a Facebook-ului în funcție de grupele de vârstă, același Facebrands.ro notează că 67,39% dintre românii cu vârste cuprinse între 25-49 de ani sunt utilizatori ai rețelei de socializare, în timp ce pentru categoria de vârstă 50-64 de ani, rata de adopție este de 23,92%. Iar categoriile de vârstă de peste 65 de ani, respectiv sub 14 ani înregistrează un procent sub 10% în ceea ce privește conversia exponenților categoriei în utilizatori ai rețelei. Segmentul de vârstă cel mai interesant rămâne cel al tinerilor cu vârste cuprinse între 15-24 ani, care aderă la rețeaua Facebook în proporție de 93,19%. Tot cu privire la tânăra generație putem consulta un studiu realizat de iSense Solutions care indică faptul că 85% dintre copiii din România cu vârste cuprinse între 5 și 16 ani, cu acces la internet, intră zilnic online și petrec în medie cinci ore pe zi accesând rețelele sociale.

Pe lângă supremația greu de contestat a rețelei Facebook, putem vorbi desigur despre rețele de nișă, fie că este vorba de LinkedIn – rețeaua profesională – fie că este vorba despre Twitter, Instagram, Pinterest  sau Snapchat, fiecare cu specificități privind funcționalitățile platformei, tipul de conținut distribuit și modul de interacțiune între utilizatori. Diversitatea lor indică interesul în special al tinerei generații – din care se remarcă și categoria pe care în jargonul profesional o numim “early-adopters” – pentru fenomenul interacțiunii prin intermediul rețelelor sociale, sub diverse forme.

În ce măsură identificați existenţa stereotipurilor culturale în cadrul rețelelor de socializare?

Stereotipurile culturale sunt prezente în interacțiunea umană indiferent de canalul pe care comunicăm sau de modalitatea de transmitere a mesajului. Nu cred că mediul de comunicare online exercită un efect aparte asupra lor, altul decât acela al amplificării dispersiei mesajului, fapt valabil pentru orice tip de mesaj în mediul digital.

Care sunt principalele progrese pe care le identificați cu privire la dimensiunea comunicării în cadrul rețelelor sociale?

Cu siguranță un mare plus este viteza de reacție, faptul că totul se întâmplă… instant, în noua eră a comunicării ultra-tehnologizate. Cu atât mai mult în cadrul comunicării prin intermediul rețelelor sociale. Ba mai mult, avem o mulțime de metode de control pentru impactul mesajelor noastre, putem vedea, de exemplu dacă interlocutorul a văzut mesajul și nu ne-a răspuns încă (prin activarea funcției “seen”), putem vedea câţi oameni au fost atinși de mesajul nostru (indicatorul reach), câți dintre aceștia au reacționat și care este gradul lor de implicare (like, share, comment). Toți acești indicatori pot servi pentru calibrarea mesajelor la context și audiență și ajustarea în timp real a tonului, temelor, punctelor de interes.

Care sunt provocările care au rămas nerezolvate în cadrul rețelelor sociale?

Cred că tocmai avantajul de a putea comunica în timp real se poate întoarce uneori cu efect de bumerang asupra noastră, atunci când timpul pare că se contractă și avalanșa de mesaje ne copleșește. Poate fi vorba de o zi aglomerată pentru un om obișnuit, sau de o zi obișnuită pentru o celebritate sau un brand extrem de cunoscut. Pe pagina oficială a unei persoane sau unui brand ce se bucură de un grad mare de notorietate, numărul mesajelor și comentariilor poate deveni dificil de gestionat. Este și motivul pentru care se lucrează la soluții de automatizare a mesajelor răspuns prin folosirea roboților (Internet bot).

În plus, rămâne deschisă discuția privind credibilitatea sursei, o problemă spinoasă pentru întregul peisaj digital, având în centru problematica știrilor false, distribuite fără verificare prealabilă. Iar în acest puzzle, rețelele de socializare joacă rolul de catalizator, prin rostogolirea informației în acord cu teoria “ripple effect”. Rolul de gatekeeper al jurnalistului dispare în noua ierarhie a comunicării, căci factorul egalizator al democratizării informației aduce pe același palier jurnalistul sau influencerul informat, echilibrat și rațional cu fanul înfocat al unei idei, uneori lipsit chiar și de discernământ și cel mai des lipsit până și de bunăvoința de a asculta o versiune care i-ar putea contrazice principiile și convingerile. În noul peisaj al comunicării, vocile celor doi devin, din păcate, de valoare aproape egală. Iar aceasta poate constitui o problemă, atunci când fanul înfocat devine, uneori chiar și fără voie sau știință, o unealtă pentru dezinformare.

Alina Galeriu este un comunicator entuziast, cu o experienta de 9 ani în jurnalism şi PR. În prezent este managing partner al agenţiei Galeriu & Partners PR, parte din The Group, cel mai important grup de comunicare din România. A urmat facultatea şi masteratul la SNSPA, precum şi Modulul I al IAA School of Marketing & Communications. Atunci când nu construieşte poveşti despre şi în slujba brandurilor de care se ocupă, îi place să observe oamenii şi să le descopere lor poveştile.

 

 

Tags: , , , , , , , , ,

 

1 comentariu

  1. […] cu Alina Galeriu despre retelele sociale online: Avantajul de a putea comunica in timp real se poate intoarce […]

Lasă un comentariu