În ultimii doi ani, Turcia a fost zguduită de mai multe atacuri teroriste, precum şi de o tentativă de lovitură de stat. Aceste evenimente nefericite au condus la adoptarea de către administraţia de la Ankara a unei serii de măsuri controversate la nivel internaţional, măsuri care de altfel au adâncit neînţelegerile punctuale dintre Turcia şi Uniunea Europeană.

Excelenţa Sa, Osman Koray Ertaş, ambasadorul Turciei la Bucureşti, explică într-un interviu acordat lui Vladimir Adrian Costea pentru Europunkt care sunt consecinţele loviturii de stat asupra politicii externe a Turciei, cum au evoluat relaţiile Turciei cu NATO şi Uniunea Europeană şi cum evoluează relațiile cu Statele Unite ale Americii după alegerea lui Donald Trump.

Ertas interior

Vladimir Adrian Costea: Care sunt factorii care au influenţat politica externă a Turciei în ultimii ani?

Osman Koray Ertaş: Politica externă a fiecărei țări e determinată de o serie de factori cum ar fi istoria, localizarea geografică, forma de guvernare, precum și structura demografică. Având în vedere moştenirea istorică primită şi din est, şi din vest, localizarea geo-strategică la una din intersecțiile majore ale lumii, structura democratică de guvernământ și legăturile sociale puternice cu mai multe regiuni din jurul său, Turcia urmează o politică externă multilaterală.

Noile zone de instabilitate apărute recent la frontierele de sud și de nord ale țării noastre ne afectează în mod direct politica externă. În timp ce se află în primul front de luptă împotriva celor două mari provocări globale care sunt terorismul și imigrația, Turcia face eforturi mari pentru a preveni posibilele efecte ale crizelor apărute în regiunile învecinate și care îi pot afecta ordinea democratică și prosperitatea economică.

Spre exemplu, Turcia a fost nevoită să lupte cu terorismul declanșat de războiul civil din Siria dincolo de granițe, respectiv cu DAESH. În timp ce urmărim îndeplinirea obligațiilor noastre în cadrul alianței NATO, urmăm o politică externă multi–dimensională prin care înfruntăm provocările care ne amenință securitatea națională, cum ar fi terorismul și criza refugiaților provocate de criza din Siria.

În același timp, relațiile economice au ajuns să aibă un rol foarte important pentru țara noastră, care în ultimii 10 ani s-a bucurat de prosperitate, astfel că diplomația economică a devenit parte integrantă a politicii noastre externe. De asemenea, având în vedere rolul nostru proeminent în diplomația umanitară, în condițiile în care am primit cu brațele deschise milioane de oameni care au fugit de violențele din țara lor și am pus accent pe asistența pentru dezvoltare, putem spune că, în prezent, Turcia a devenit unul dintre cei mai mari donatori din lume.

Pe scurt, politica externă a Turciei este determinată de o serie de factori bazați pe moștenirea istorică bogată a țării noastre, democrația, aspectele geografice, legăturile umane, precum și parteneriatele și alianțele noastre. Pe măsură ce își consolidează democrația și economia, Turcia urmărește o politică externă dinamică multilaterală, cu accent pe lupta împotriva amenințărilor interne și externe.

Cum au evoluat relaţiile Turciei cu NATO şi Uniunea Europeană?

Turcia este un membru important al NATO. În timpul Războiului Rece, a luptat pe primul front împotriva amenințărilor la adresa Alianței. După Războiul Rece, NATO are misiunea importantă de a înfrunta amenințările asimetrice apărute în lume și în regiunea noastră. Turcia acordă o importanță deosebită continuității rolului dominant al NATO în menținerea securității și stabilității în regiunea euro-atlantică.

În acest context, considerăm că este necesar să se mențină principiul consensului, în special indivizibilitatea securității Alianței, solidaritatea și distribuirea echitabilă a responsabilității și a riscului. De altfel, NATO se remarcă drept cea mai de succes organizație militară din istorie, deoarece Alianța este fidelă acestor principii și poate demonstra capacitatea sa de a se adapta circumstanțelor schimbătoare.

În ciuda tuturor neajunsurilor, problematica Uniunii Europene a rămas una dintre prioritățile strategice ale politicii noastre externe. Eforturile de modernizare a țării, care au luat avânt în urmă cu 200 de ani și s-au concretizat odată cu proclamarea Republicii, au fost marcate de aspirațiile Turciei de a deveni membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Într-adevăr, ca popor turc, dorim să vedem progrese concrete în procesul care nu a avut rezultate de mai bine de 60 de ani.

Turcia este o putere europeană, indiferent dacă este sau nu membru al UE, fapt confirmat de istoria, geografia și geopolitica sa dinamică. Astăzi, credem că UE are nevoie de Turcia pentru a deveni din nou o forță puternică și atractivă, lăsând în urmă crizele existențiale precum Brexit, criza migrației, criza financiară și xenofobia. Astfel, criza migrației ilegale care a zguduit Europa în 2015 a putut fi gestionată datorită atitudinii constructive a Turciei. Turcia este hotărâtă să respecte acest proces, dacă UE va acționa în conformitate cu obligațiile sale anterioare și, în mod special, dacă nu va fi abandonată în lupta împotriva terorismului.

Care au fost principalele obstacole care au influenţat dinamica acestor relaţii?

Ascensiunea rasismului și a politicilor populiste islamofobe în unele capitale europene nu ar trebui să pună în umbră valorile democratice de integrare și multiculturalismul care stau la baza Europei. Politicienii populiști amenință aceste relații, exploatând dosarul turc ca material de campanie politică.

Faptul că UE nu a demonstrat o solidaritate reală pe termen lung, după tentativa perfidă de lovitură de stat experimentată anul trecut a dezamăgit poporul nostru. Cu atât mai mult, în condițiile în care una din misiunile UE și ale Turciei este să dea dovadă de solidaritate împotriva terorismului, este inacceptabil ca organizațiile teroriste care amenință în mod direct Turcia să poată opera cu ușurință în unele capitale europene.

Turcia este hotărâtă să își îndeplinească toate obligațiile în procesul de aderare la UE, atât timp cât este tratată egal și corect și beneficiază de cooperare în privința amenințărilor la adresa integrității statului. Cu toate acestea, în lipsa dovezii solidarității cu Turcia în perioada sa dificilă, și fără o abordare independentă politic a negocierilor, nu putem accepta dictarea condițiilor impuse unilateral. Să nu uităm că, în aceeași măsură în care Turcia are nevoie de UE, UE are nevoie de Turcia.

Care sunt consecințele pe care atacurile teroriste le produc asupra politicii guvernului turc atât pe plan intern, cât și pe plan extern?

În prezent, terorismul a devenit o amenințare pentru întreaga lume. Vidul de putere în țări precum Siria, Irak și Libia a dus terorismul la un nivel periculos la scară globală. Combaterea eficientă a acestei amenințări necesită acțiune comună. Turcia, care a fost activă o perioadă lungă și a sacrificat un număr mare de cetățeni nevinovați în lupta împotriva terorismului, a susținut de ani de zile că această luptă necesită solidaritate internațională.

Astăzi, Turcia se luptă cu diferite organizații teroriste în același timp, cum ar fi DAESH, PKK/PYD, FETÖ sau DHKP-C. Datorită faptului că în urma acțiunilor teroriste comise de membri DAESH și PKK/PYD și-au pierdut viața un număr mare de cetățeni nevinovați, țara noastră a fost nevoită să acționeze împotriva centrelor teroriste din nordul Siriei. DAESH a fost eliminată de la granițele noastre în urma operațiunii Scutul Eufratului, lansată în august alături de elementele Armatei Siriene Libere. Astfel, atacurile cu rachete lansate de DAESH asupra orașelor de la granițele noastre au încetat. În urma operațiunii de eliberare a regiunii Al-Bab, una din cele trei așezări majore rămase sub controlul DAESH, Turcia este hotărâtă să meargă mai departe în colaborare cu aliații și cu Federația Rusă, cu care a cooperat pe teren în Siria.

Pentru a preveni atacurile teroriste care amenință în mod direct securitatea noastră internă, ordinea publică, economia și pacea poporului nostru, vom lupta până la sfărșit cu grupările teroriste la care am făcut referire.

Cum se modifică relațiile guvernului turc cu NATO, respectiv Uniunea Europeană, după tentativa de lovitură de stat din iulie 2015?

Trădătoarea tentativă de lovitură de stat din 15 iulie a fost planificată de membrii organizației teroriste FETÖ, care timp de mai mulți ani s-au infiltrat în structurile statului, în special în forțele armate. A fost prima dată când o tentativă de lovitură de stat a avut parlamentul drept obiectiv, fiind uciși 246 de civili. Procesul judiciar continuă pentru cei responsabili pentru aceste fapte.

Am remarcat faptul că, după tentativa eșuată de lovitură de stat, unele state aliate au ezitat să își arate sprijinul pentru guvernul legitim și față de poporul turc care a apărat democrația cu prețul vieții. Cu toate acestea, declarațiile prompte și ferme de condamnare a loviturii de stat și sprijinul multora dintre aliații noștri, inclusiv al României, au fost bine-primite.

După cum am menționat mai sus, apartenența la UE reprezintă o prioritate strategică pentru noi, iar apartenența noastră la NATO se bazează pe o temelie solidă. După lovitura de stat, viața noastră economică, politică și socială a fost restaurată rapid, la fel ca toate aspectele de politică externă, iar relațiile cu UE și NATO continuă ca înainte.

Considerați că atacurile teroriste slăbesc, sau dimpotrivă, facilitează puterea de negociere a Turciei în raport cu problema imigranților musulmani?

Cred că Turciei i s-a făcut o nedreptate în legătură cu discuțiile privind combaterea migrației ilegale. Turcia, care a găzduit peste 3 milioane de refugiați pe parcursul a patru ani, a cheltuit până în prezent peste 20 de miliarde de dolari din resursele proprii. Turcia nu vede criza refugiaților ca oportunitate de negociere, ci dimpotrivă, ca problemă umanitară comună pentru toți.

Chiar dacă Occidentul nu ne susține deloc, noi nu vom întoarce spatele oamenilor care fug de persecuții și bat la ușa noastră. De fapt, nu putem spune că până în prezent am fi primit un mare sprijin din partea comunității internaționale în acest aspect. De exemplu, din ajutorul pe care UE l-a promis țării noastre în acest context, s-au putut folosi doar aproximativ 700 de milioane de euro. În ceea ce privește diversitatea refugiaților, politica noastră umanitară nu discriminează pe considerente religioase, etnice sau sociale. Cele peste trei milioane de oaspeți ai noștri în Turcia includ oameni cu diferite credințe, religii și origini etnice.

Nu vom fi descurajați de atacurile teroriste care încearcă să ne facă să stagnăm, amenință viața oamenilor noștri, perturbă pacea și securitatea noastră, democrația, economia, precum și viețile noastre. Statul turc va merge înainte cu pași fermi spre o democrație mai puternică și mai prosperă.

În acest context, aș vrea să subliniez faptul că terorismul nu are religie sau naționalitate. Ne împotrivim în mod special asocierii terorismului cu Islamul, care în sine este o religie a păcii. Această abordare eronată servește agendelor politice ale unor criminali care ucid oameni în numele Islamului.

Cum evaluaţi relațiile cu Statele Unite ale Americii după alegerea lui Donald Trump?

SUA este aliatul puternic al Turciei. Relația noastră se bazează pe un trecut îndelungat. Pe parcursul celor aproape 70 de ani de când cele două țări s-au aliat, relațiile noastre au experimentat suișuri și coborâșuri. În cadrul acestei alianțe, diferențele asupra politicii noastre privind regiunile învecinate, în special Orientul Mijlociu, au fost depășite, în spiritul parteneriatului care ne unește.

Alegerea domnului Trump ca președinte este alegerea democratică a poporului american. Mai mult decât la nivel declarativ, dorim să vedem pași concreți. Sperăm că pe parcursul mandatului noului președinte vom consolida legăturile noastre de alianță. În acest context, ne așteptăm ca administrația Trump să acționeze în conformitate cu punctele de vedere ale Turciei, mai ales în ceea ce privește extrădărea lui Fetullah Gülen și relațiile cu PYD, care este extensia siriană a PKK. Discuțiile la nivel înalt pe această temă continuă între cele două capitale. Credem că dacă există evoluții pozitive pe aceste două subiecte, putem extinde cooperarea cu administrația Trump în mai multe direcții.

 

Tags: , , , , , , , , , ,

 

1 comentariu

  1. […] Sa, Osman Koray Ertaş, ambasadorul Turciei la Bucureşti, explică într-un interviu acordat lui Vladimir Adrian Costea pentru Europunkt care sunt […]

Lasă un comentariu