Interviu cu Arend Lijphart, profesor la Universitatea din California: „Sistemul american nu a funcționat deloc bine în ultimele decenii”

Alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al Statelor Unite a ridicat serioase semne de întrebare cu privire la sistemele electoral şi de partide din America. Există oare defecte importante ale acestora care permit ascensiunea politică a unor candidaţi potenţial periculoşi pentru democraţie?

Arend Lijphart, profesor emerit de științe politice la Universitatea din California din Statele Unite şi unul dintre cei mai influenţi politologi din lume la ora actuală, descrie sistemele electoral și de partide din America, într-un interviu acordat pentru Europunkt lui Vladimir Adrian Costea.

Read the English version here.

Vladimir Adrian Costea: Care sunt caracteristicile sistemelor electorale și de partide din America?

Arend Lijphart: Sistemele electorale și de partide din America diferă foarte mult de cele din cadrul altor democrații occidentale.

În primul rând, o caracteristică extrem de neobișnuită a sistemului electoral este aceea că el  este descentralizat. Astfel, statele și, deseori, oraşele şi regiunile din cadrul statelor îşi pot stabili propriile reguli electorale.

În al doilea rând, cu toate că aceasta înseamnă că regulile pot să fie diferite de la stat la stat și de la oraș la oraș, regula predominantă pentru alegerile legislative este cea a pluralităţii (ceea ce înseamnă că candidatul cu cel mai mare număr de voturi câștigă, chiar și în cazul în care acest candidat nu câștigă o majoritate de voturi) în districtele uninominale.

În al treilea rând, regula pluralitară tinde, de obicei, să conducă la sisteme cu două partide, iar acest lucru s-a întâmplat şi în SUA.

În al patrulea rând, aceste alegeri sunt de obicei precedate de alegeri primare, în care candidații partidelor sunt aleși de către alegători. Astfel de alegeri primare sunt practicate şi în alte câteva țări, dar nu sunt la fel de prevalente ca în America.

În al cincilea rând, președinții sunt aleși prin intermediul colegiului electoral prezidențial. Astfel de colegii electorale au fost, de asemenea, utilizate în Argentina și Finlanda, dar acestea au fost desființate în anii 1990. Colegiul electoral american este unic în acest moment.

A fost eficient sistemul construit în jurul a două partide?

În trecut, până în anii 1980, sistemul cu două partide a acţionat în mod eficient, deoarece ambele partide au fost relativ lipsite de coeziune și nedisciplinate. În consecinţă, a fost posibil să facă compromisuri între ele. Cu toate acestea, partidele s-au schimbat aproape complet în blocuri disciplinate care se opun reciproc în mod radical, ajungându-se în mod frecvent în impas.

Dintr-o perspectivă generală, consideraţi că sistemul politic american funcţionează în mod satisfacător?

Cred că cei mai mulți experți sunt de acord că sistemul american nu a funcționat deloc bine în ultimele decenii. În analiza comparativă a democrațiilor pe care am făcut-o, am identificat faptul că sistemele parlamentare de guvernare, care utilizează o reprezentare proporțională, prezintă cea mai bună performanță. SUA diferă în ambele privințe. Statele Unite au un sistem prezidențial și folosesc în principal alegeri pluralitare. Prin urmare, nu este neașteptat faptul că performanța sa politică nu a fost foarte bună.

Ce ne puteţi spune despre alegerile primare?

Alegerile primare complică situaţia, deoarece prezența la vot la alegerile primare tinde să fie foarte scăzută, ceea ce înseamnă că alegătorii mai implicaţi și cei care se poziţionează pe poziţii extreme tind să aibă un nivel ridicat de influență. Acest aspect a determinat o mai mare prezenţă a extremismului în rândul legislatorilor aleși, mai ales în cazul Partidului Republican. De exemplu, membrii republicani ai Congresului au adesea colegii sigure, ceea ce înseamnă că ei nu trebuie să îşi facă griji să fie aleşi; în schimb, principala lor ingrijorare este câștigarea unor alegeri primare care sunt dominate de alegătorii extrem de conservatori.

Pot fi alegerile primare replicate în cadrul altor democrații?

Da, acestea pot şi au şi fost replicate în alte țări, de exemplu, cu ocazia actualelor alegeri prezidențiale din Franța. Alegerile primare pot fi utilizate și în alte țări care utilizează colegii uninominale pentru alegerile legislative. Pentru motivul indicat mai sus, eu nu recomand utilizarea alegerilor primare. În sistemele parlamentare cu reprezentare proporțională, alegerile primare sunt foarte dificil de utilizat – ceea ce se constituie într-un alt motiv în favoarea acestor sisteme.

Poate fi schimbat sistemul colegiului electoral, care a dus la alegerea lui Donald Trump?

Începând cu anul 2000, scenariul prin care câştigătorul votului popular nu a câștigat președinția s-a repetat de două ori. Acest lucru este, evident, un defect democratic major al sistemului colegiului electoral și, desigur, ar trebui să fie schimbat.

Este foarte dificil să se schimbe, deoarece acesta este consacrat în Constituția Statelor Unite. Cu toate acestea, există un plan inteligent, care poate eluda Constituția. Se numește Planul Național privind Votul Popular. Statele care participă la acest plan sunt de acord să dea voturile lor electorale nu câștigătorului votului în statele lor, ci câștigătorului votului popular național. În cazul în care statele deţinând majoritatea în colegiul electoral participă la acest plan, va câştiga candidatul cu cele mai multe voturi la nivel național. Mai multe state, inclusiv California şi New York, au semnat acest plan, dar în acest moment nu există încă suficiente state pentru a face din acest plan o realitate.