Interviu cu Luminiţa Odobescu, Reprezentantul Permanent al României la UE: „Pentru România, UE, alături de NATO, reprezintă un furnizor de stabilitate și securitate, într-o regiune complexă”

Sâmbătă se împlinesc 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, unul dintre marii paşi către naşterea Uniunii Europene. La 1 ianuarie 2017 s-au împlinit 10 ani de la aderarea României la construcţia europeană. Care este bilanţul unui deceniu de apartenenţă la marea comunitate europeană, aflată astăzi la un moment aniversar, dar şi de răscruce?

Ambasadorul Luminița Teodora Odobescu, diplomat de carieră şi doctor în relaţii economice internaţionale al Academiei de Studii Economice, Bucureşti, este Reprezentantul Permanent al României pe lângă Uniunea Europeană. Ea a răspuns acestei întrebări în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Vladimir Adrian Costea: Care sunt schimbările pe care integrarea în Uniunea Europeană le-a adus asupra imaginii României pe plan extern?

Luminiţa Teodora Odobescu: Aderarea României la Uniunea Europeană a adus multe beneficii României și mă refer aici în primul rând la apartenența la un club important, la principiile și valorile europene, la o zonă de stabilitate și prosperitate economică. Suntem parte la procesul de luare a deciziilor, putem să ne spunem cuvântul și opiniile în ceea ce privește direcția în care se îndreaptă proiectul european.

Cetățenii români circulă liber în UE si acesta este un efect direct al integrării, iar companiile românești se bucură de accesul pe piața internă. Suntem beneficiari neți ai politicii de coeziune, cu implicații directe asupra dezvoltării economice a României și ai politicii agricole comune.

Deci beneficiile sunt semnificative și vizibile, direct pentru cetățeni, iar impactul asupra imaginii este pozitiv. Când stai la aceeași masă cu parteneri din alte 27 state membre și când iei decizii împreună, ajungem să ne cunoaștem mai bine, cu beneficii si pentru imaginea României.

În ce măsură considerați că experiența europeană a contribuit în mod semnificativ la schimbarea stereotipurilor în spațiul românesc?

Cum am menționat anterior, Uniunea Europeană are un impact direct pentru cetățeni. Când circuli liber, poți să şi lucrezi în alte state membre, te bucuri de beneficiile de a fi membru al UE – și aș vrea să dau ca exemplu studenții români care beneficiază de bursele Erasmus. Ca urmare, şi impactul asupra modului în care percepem UE este semnificativ îmbunătățit.

Pentru România, UE, alături de NATO, reprezintă un furnizor de stabilitate și securitate, într-o regiune complexă. Să nu uităm că România este o țară pro-europeană, susținătoare a proiectului european, fără curente eurosceptice. Acest lucru nu înseamnă că ne oprim aici. In prezent, UE este supusă multor provocări interne și externe. Cetățenii europeni, deci și cetățenii români, sunt îngrijorați, fie că vorbim despre amenințările teroriste, migrație, situația economică etc.

Pe lângă măsurile și politicile pe care UE le ia pentru a răspunde acestor provocări, trebuie ca UE – lideri politici, instituții europene, guverne – să explice mai bine cetățenilor ce înseamnă și ce beneficii aduce Uniunea pentru aceștia.

Care a fost influența pe care Uniunea Europeană a exercitat-o cu privire la combaterea corupției și a derapajelor de la funcționarea statului de drept?

Răspunsul nu poate fi decât lapidar și ferm: influența a fost una clar pozitivă. După cum este cunoscut, combaterea corupției, atât la nivel înalt, cât și la celelalte nivele, face obiectul unor obiective specifice de referință (benchmark-uri) din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV), instituit printr-o Decizie a Comisiei Europene în decembrie 2006, puțin înainte de aderarea României la UE. Pentru precizie, nu doar România este supusă acestui Mecanism, ci și Bulgaria, fiecare dintre aceste state membre cu obiective de referință diferite. În aplicarea obiectivelor de referință în domeniul combaterii corupției, autoritățile române au reușit să dezvolte un sistem de combatere a corupției foarte eficient, în special în ceea ce privește corupția la nivel înalt.

Aceste rezultate sunt deja constant evidențiate în rapoartele elaborate anual de Comisia Europeană. De exemplu, recentul raport, din 25 ianuarie 2017, a fost al patrulea raport consecutiv pozitiv pentru România, progresele realizate de țara noastră fiind considerate ca ”majore” sau ”substanțiale”. Track-record-ul DNA a fost evaluat constant ca impresionant și statisticile vorbesc de la sine (pot fi găsite în rapoartele tehnice ale Comisiei Europene, publice). Dar, în acest context, nu trebuie menționată doar componenta coercitivă, disuasivă, a combaterii corupției, ci și cea preventivă. Pe durata implementării obiectivelor de referință ale MCV au fost elaborate mai multe Strategii Anticorupție, cea mai recentă fiind adoptată în august 2016, deja în implementare și evaluată ca fiind una foarte bună. Această din urmă strategie reprezintă și un exemplu de conlucrare inter-instituțională și de consultare publică largă.

În ceea ce privește funcționarea statului de drept, România este conectată ferm la valorile statului de drept, şi reprezintă un pilon de stabilitate în UE.

Fără a avea pretenția că nu există probleme punctuale și în România, trebuie evaluată situația la nivel de ansamblu al UE, și, la o astfel de privire, se poate ușor constata că foarte multe probleme asociate României în imaginea publică sunt de fapt probleme universale, prezente și în multe alte state membre, de exemplu problema corupției sau eficiența sistemelor judiciare. În acest sens, aș face trimitere la recentele rapoarte de țară publicate de Comisia Europeană în cadrul Semestrului European, sau la evaluările orizontale realizate la nivelul Uniunii Europene, cum ar fi Tabloul de bord privind justiția (cel mai recent publicat anul trecut, în care România se situează fie în fruntea clasamentului, fie în zona mediană), sau Raportul UE anticorupție.

În concluzie, este de necontestat influența pozitivă a UE în aceste domenii.

În ce măsură integrarea în Uniunea Europeană a contribuit la democratizarea societății românești?

Integrarea europeană a fost și continuă să fie, un proiect național, asumat larg la toate nivelurile societății. În același timp, a constituit o aderare formală la un set de valori și la o viziune asupra societății pe care România le împărtășește cu celelalte state ale Uniunii. În ultimii zece ani România a cunoscut o creștere economică sustenabilă. Dezvoltarea economică a generat bunăstare și oportunități pentru actorii de pe piața românească, inclusiv pentru micii întreprinzători sau pentru tinerii care s-au specializat în domenii high-tech, de nișă,  precum IT, industriile creative, cercetare. Aceste oportunități economice s-au cumulat cu accesul la un spațiu al valorilor în care românii au avut posibilitatea să studieze, dar și să experimenteze culturi și mentalități diferite.

În ce măsură apartenența la Uniunea Europeană a contribuit la extinderea relațiilor diplomatice?

În politica externă și în diplomație am fost întotdeauna activi. Nu aș spune că a ajutat la extinderea directă a relațiilor diplomatice, acestea având deja o fundație puternică, dar cu siguranță a ajutat la consolidarea și aprofundarea lor.

În ceea ce privește securitatea, ca parte a NATO, ONU sau OSCE am fost implicați activ în activități cu obiective foarte similare cu cele ale strategiei de securitate UE din 2003 – de exemplu, am fost parte din operațiunile NATO în Afganistan sau în Marea Mediterană, am sprijinit eforturile de menținere a păcii ale ONU și am fost activi în misiunile OSCE din Balcanii de Vest. Coordonarea permanentă în capitale, la Bruxelles și la București între statele membre, la toate nivelele administrative a devenit un proces firesc.

În egală măsură, relațiile puternice pe care România le promova deja înainte de a adera la UE, cum ar fi cea cu Republica Moldova, au câștigat dimensiuni suplimentare. De exemplu, în parteneriat cu Franța, România prezidează Grupul pentru Acțiunea Europeană a Republicii Moldova, cu ocazia reuniunilor ministeriale, în marja Consiliului Afaceri Externe, care a permis schimburi substanțiale între omologii europeni și înalți funcționari din Republica Moldova, consolidarea relațiilor dintre Republica Moldova și UE.

Care sunt obiectivele care au rămas neîndeplinite în cei zece ani de la aderarea României la Uniunea Europeană?

Ar fi nerealist să spunem că evoluția în cei 10 ani de la aderare nu a fost supusă unor provocări și dificultăți. Mă refer la nerealizarea obiectivului aderării la spatiul Schengen, care ne-a afectat, deoarece decizii politice generate în principal de alegeri în unele state membre au avut un impact asupra unui proces în care am respectat și îndeplinit toate condițiile. Dar rămâne o prioritate și vom continua pentru atingerea acestui obiectiv.

Utilizarea fondurilor europene nu a fost lipsită de provocări, iar impactul se resimte dacă ar fi să vorbim numai de infrastructură.

Sunt multe domenii unde se putea face mai mult sau puteam să fim mai activi, însă ceea ce este important, mai ales la acest moment este să ne fixăm prioritățile naționale ținând cont că suntem membri ai Uniunii Europene și să vedem cum putem beneficia mai bine de oportunitățile pe care le avem. Iar acestea sunt multiple, dacă e să vorbim de cei peste 40 de miliarde de euro de care România beneficiază cu actualul cadru financiar.

Luminița Odobescu este diplomat de carieră, în prezent fiind Reprezentantul Permanent al României pe lângă UE. În decembrie 2014 i-a fost acordat gradul diplomatic de ambasador.

Între noiembrie 2012 şi august 2015 a exercitat funcţia de Consilier de stat pentru afaceri europene şi politică externă în cadrul Cancelariei Primului Ministru.

A fost secretar de stat pentru afaceri europene în cadrul Ministerului Afacerilor Externe în perioada februarie – noiembrie 2012, iar între 2008 şi 2012 a îndeplinit funcţia de director general al Departamentului Uniunea Europeană din Ministerul Afacerilor Externe, fiind responsabilă cu gestionarea ansamblului problematicii UE şi a dialogului politic bilateral cu statele membre UE, AELS şi Turcia.

Între anii 2002 şi 2007 a deţinut diverse poziţii în cadrul Reprezentanţei Permanente a României la Uniunea Europeană – Bruxelles, gestionând o serie de capitole în cadrul negocierilor de aderare a României la UE (energie, uniune economică şi monetară, taxare, comerţ, etc.). De asemenea, a fost responsabilă de gestionarea relaţiilor comerciale dintre România şi UE şi a măsurilor de apărare comercială.

După semnarea Tratatului de aderare a României la UE, ambasadorul Luminiţa Odobescu a asigurat coordonarea şi pregătirea reuniunilor Comitetului Reprezentanţilor Permanenţi Adjuncţi (COREPER I), participând, în paralel, la o serie de grupuri de lucru ale Consiliului şi Comisiei Europene.

Între 1999 şi 2002 a fost şef de serviciu în cadrul Departamentului de Comerţ Exterior, având responsabilităţi legate de gestionarea relaţiilor comerciale între România şi Comunităţile Europene, în cadrul Acordului European de Asociere. Între anii 1995 si 1999 a ocupat diverse poziţii în cadrul serviciului Uniunea Europeană din acest Departament, iar între 1992 şi 1995 a fost cercetător ştiinţific la Institutul Naţional „Virgil Madgearu”.

A făcut parte din echipa primilor stagiari români la Comisia Europeană (Bruxelles) şi a fost, de asemenea, stagiar la Organizaţia Mondială a Comerţului (Geneva). A absolvit un curs privind problematica UE la Colegiul Europei de la Bruges (Belgia).

Din 2003 este doctor în relaţii economice internaţionale al Academiei de Studii Economice, Bucureşti.

A absolvit în anul 1992 Facultatea de Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

În 2007 a fost decorată cu „Ordinul Meritul Diplomatic în grad de ofiţer” pentru contribuţia adusă la procesul de aderare a României la Uniunea Europeană. De asemenea, în 2015 a fost decorată cu „Ordinul naţional al Legiunii de Onoare a Franţei, în grad de Cavaler”.

Vorbeşte fluent engleza şi franceza şi la nivel mediu limba spaniolă.