Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene ar putea arăta diferit după anul 2020, atât ca priorități cât și ca anvelopă financiară. La ce se poate aștepta România și care sunt scenariile realiste? Ce „soiuri” de politici și priorități sădim astăzi, pentru a culege roade în noul cadru financiar? Experții și oficialii prezenți la conferința Eurosfat 2017 au venit cu diferite răspunsuri, adaptate la contextul complex european actual.

Priorități la nivelul Uniunii Europene

La nivelul Comisiei Europene se află în dezbatere publică, în această perioadă, modul în care Politica Agricolă Comună (PAC) va arăta în perioada post-2020.

Mihail Dumitru, director general adjunct al Direcției pentru Agricultură din cadrul Comisiei Europene a explicat că modernizarea și simplificarea sunt principiile prioritare după care va fi desenat următorul cadru de politici în domeniu. Nu în ultimul rând, sustenabilitatea – prin promovarea agriculturii și a alimentației durabile și soluții pentru creștere economică în spațiul rural.

O problemă serioasă, la nivel european, este cea demografică, pregnantă mai ales în mediul rural astfel că trebuie găsite soluții în continuare pentru stimularea tinerilor de a rămâne și de a activa în agricultură.

Consultarea publică la nivelul Comisiei Europene a fost deschisă timp de 12 săptămâni și se va încheia în data de 2 mai. Ulterior, vor fi analizate toate opiniile primite, de la toate părțile interesate, iar în luna iulie Comisia va pregăti un document public ce va creiona primele propuneri privind viitorul PAC.

Perspectiva financiară

În ceea ce privește perspectiva financiară, atât oficialii cât și experții au menționat că sumele alocate vor fi cel mai probabil reduse față de cadrul actual. Motivele țin de pierderea contribuției Marii Britanii dar nu numai atât, ci și de provocările la care Uniunea Europeană va trebui să răspundă și prioritățile ce vor fi stabilite în contextul actual, ceea ce va plasa domeniul agriculturii într-un plan secundar.

Experții au avansat o posibilă reducere cu 3 miliarde de euro a bugetului PAC post-2020. De asemenea, plățile directe ar putea fi condiționate de atingerea unor obiective și astfel este posibil să se plafoneze.

„Se anticipează tensiuni între statele net contributoare și cele beneficiare de fonduri europene, însă convergența plăților din bugetul UE trebuie să rămâna prioritară dat fiind că România și alte state membre furnizează cantități importante de produse”, a spus Daniela Giurcă, cercetător la Institutul de Economie Agrară al INCE din cadrul Academiei Române, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii în cabinetul Cioloș.

În ce stadiu se află pregătirile din România

Alexandru Potor, secretar de stat la Ministerul Agriculturii a explicat că sunt în lucru scenarii privind modul în care ieșirea Marii Britanii din UE ar putea să afecteze România: „Probabil va exista un deficit de fonduri și analizăm în ce măsură vom putea compensa acest aspect”.

Acesta a menționat faptul că o eventuală sofisticare suplimentară a Politicii Agricole Comune – spre exemplu prin utilizarea unor instrumente financiare avansate – ar putea crea probleme României, care nu are capacitate suficientă de a le implementa.

Alte categorii unde România nu este în fază avansată sunt, în opinia acestuia, organizarea pieței și a fermierilor dar și reducerea riscurilor – în sensul asigurării pentru fermieri a unor venituri în caz de pierderi.

După consultările întreprinse la nivelul Ministerului până în prezent, a mai explicat Potor, se desprind câteva idei prioritare de urmat, precum:

  • reînnoirea generațiilor – și tot ce înseamnă acest proces, crearea de oportunități pentru tineri, acces la resurse, acces la teren;
  • echilibru între agricultura ecologică, cea tradițională și eco-tehnologiile – „România își propune să aibă o poziție bine creionată pe această coexistență”;
  • convergența plăților directe, în raport cu celelalte State Membre.

Ce poate fi îmbunătățit în PAC, pentru România?

Potrivit Danielei Giurcă, din experiența anului anterior, o serie de instrumente care deja se aplică în România prin Politica Agricolă Comună ar putea fi regândite și modificate astfel încât să aducă rezultate semnificative în actualul exercițiu financiar 2014-2020.

Spre exemplu:

  • Sprijin cuplat – ar putea fi luată în calcul reducerea numarului de scheme și a condițiilor de acordare
  • Plata redistributivă ar putea fi păstrată ori s-ar putea renunța la aceasta, surplusul de fonduri trecând spre PNDR
  • Schema pentru micii fermieri (atât din pilonul 1, cât și din pilonul 2)– ar trebui promovată și explicată mai bine beneficiarilor
  • Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu “înverzirea” – ar fi necesară o simplificare
  • Plăți pentru zonele cu constrângeri naturale si platile de agromediu – ar trebui mai bine explicate și promovate
  • Accelerarea implementării masurilor din PNDR care nu s-au activat încă sau a celor care abia au fost lansate
  • Implementarea instrumentelor financiare, mai exact a fondului de creditare cu partajarea riscului – pentru a facilita accesul la creditare și implicit asigurarea cofinanțării.

Ce ar trebui să rămână în viitoarea formulă a PAC?

Sprijinul pentru fermierii tineri și sprijinul pentru fermele mici, precum și măsurile destinate înverzirii au fost benefice pentru România și ar trebui păstrate în viitoarea Politică Agricolă Comună, potrivit Danielei Giurcă.

De asemenea, ar trebui păstrate sprijinul direct pe venituri, sprijinul cuplat și plățile redistributive.

În domeniul dezvoltării rurale ar trebui continuate măsurile de investiții, măsurile de agromediu și plățile compensatorii pentru zonele cu constrângeri naturale.

Nu în ultimul rând, au avut rezultate benefice și trebuie păstrate măsurile care stimulează cooperare și asocierea.

Pachetul „Clasa de Mijloc la Sate”

Un pachet de măsuri care a fost lansat de Guvernul Cioloș în februarie 2016 a propus noutăți și adaptări ale măsurilor existente astfel încât să valorifice beneficiile oferite de reforma Politicii Agricole Comune din anul 2013 – cunoscută drept „Reforma Cioloș”.

Potrivit bilanțului de final de mandat, cele mai relevante rezultate se referă la:

  • accent pe stimularea asocierii producătorilor: o nouă linie de finanţare adresată deopotrivă creării de cooperative precum și elaborării și finanţării unei strategii de marketing; o măsură inovativă care presupune crearea de parteneriate, atipică faţă de măsurile existente. 14,5 milioane euro alocate în 2016 prin PNDR; au fost depuse 62 de proiecte.
  • stimularea schimbării de generații în agricultură – încurajată prin ghiduri corelate: tinerii fermieri primesc punctaje în plus pentru comasarea fermelor înregistrate în schema pentru ferme mici. Tot pentru aceste măsuri, mai puţine restricţii și condiţii de accesare a fondurilor.
  • Pentru tinerii fermieri și fermele mici: mai puţine restricţii și condiţii, cu o valoare a fondurilor alocate în 2016 de peste 260 mil. euro.
  • Redefinirea fermei de familie. A fost decisă creșterea gradului de acces al micilor fermieri la măsurile din PNDR prin coborârea pragului de eligibilitate la măsura de sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici de la 8.000 SO la 4.000 SO pentru a da posibilitatea la finanţare a unei categorii mai largi de fermieri.

Analiza experților

Centrul Român de Politici Europene şi Europuls au lansat, cu ocazia evenimentului Eurosfat 2017, propria analiză privind rolul României în conturarea viitoarei PAC.

Concluziile analizei, pe scurt: 

  • „Orientările și scenariile privind noile coordonate ale Politicii Agricole Comune direcționează această politică spre elaborarea propunerilor privind conservarea mediului, gestionarea riscurilor și reînnoirea generațiilor de fermieri.
  • Dezbaterile actuale au scos în evidență numeroase puncte ce pot fi exploatate în mod favorabil de România prin mecanismele acestei politici, indiferent de scenariul ales. Printre acestea amintim valorizarea fermelor mici și mijlocii, a continuării plăților redistributive și a eco-condiționalităților, a susținerii în continuare a dezvoltării rurale printro abordare axată pe comunitate și a prioritizării măsurilor sociale în zonele cu decalaje mari de dezvoltare.”

O misiune și un rol cheie: Președinția Consiliului Uniunii Europene 2019

Un moment cheie al acestor discuții îl va constitui anul 2019, deoarece aceasta va fi perioada în care se va finaliza itinerariul PAC post 2020, mai arată analiza CRPE şi Europuls.

„România este în prim-planul european în prima jumătate a acestui an deoarece va prelua, pentru prima dată de la aderare, Președinția Consiliului UE. Această perioadă reprezintă un cadru ideal de afirmare a competențelor naționale și de promovare a priorităților cu interes pentru țara noastră la nivel european.

Prin poziția de Președinte a Consiliului UE, reprezentanții României vor avea influență în Consiliul de miniștri și în comisiile specializate pe agricultură și vor putea astfel să propună elemente ce vor aduce beneficii țărilor din est.

Directorul adjunct al DG Agri, Mihail Dumitru, a explicat la rândul său că, în timpul exercitării Președinției, România va primi practic primul pachet legislativ referitor la PAC, din partea Comisiei, și va avea primul rol pentru a stabili agenda discuțiilor în codecizie – o misiune foarte importantă.

Exercitarea Președinției în acel moment va fi marcată de evenimente care o vor face o dată în plus mai comlexă: Parlamentul European va avea activitate redusă, datorită pregătirii euro-alegerilor, Comisia Europeană va fi, de asemenea, pe final de mandat. Sarcina României, ca președinte a Consiliului, nu va fi deloc ușoasă.

România trebuie foarte serios să reflecteze și să se pregăteasca din acest moment, să se implice și să își pregătească agenda

a subliniat oficialul european.

Concluziile experților CRPE şi Europuls sunt în aceeași linie:

„România trebuie să-și facă temele, să se cupleze și să participe activ la dezbaterile europene care vor contura deja din 2018 o serie de direcții mai clare despre cum va arăta PAC.

Există în acest moment suficiente ”nuci tari” în dezbaterile politice și ale societății civile europene vizavi de acest lucru (ex. scăderea bugetului PAC prilejuită de Brexit, scepticismul țărilor ce cotizează și nu beneficiază la fel ca țările din Europa de Est, interese naționale: multitudinea acordurilor bilaterale în negocierile comerciale, coordonarea PAC cu noile angajamente internaționale: schimbările climatice (COP21), dezvoltarea durabilă – adoptarea obiectivelor ONU, susținerea fenomenului de migrație) – la depășirea cărora România va trebui să contribuie, din perspectiva propriilor interese.”

Analiza completă poate fi consultată aici: Policy Brief Agricultura Eurosfat

Startul pregătirilor pentru Președinția Consiliului UE a fost dat în anul 2016 de către Guvernul Cioloș prin care a fost înființată Unitatea de Pregătire a Președinției. De asemenea, a fost adoptat un Memorandum prin care s-au stabilit pașii principali de urmat pentru demersurile din următorii doi ani.

În continuare, Guvernul și Ministerele de resort trebuie să continue în ritm susținut prin documentare și pregătire a dosarelor dar și a specialiștilor care vor reprezenta România la Bruxelles.

Cifre relevante: Ce a adus României PAC până în prezent?

„Implementarea Politicii Agricole Comune a avut un efect pozitiv net pentru România:

  • A stimulat restructurarea la nivelul fermelor sprijinite, astfel că numărul fermierilor eligibili pentru plăți directe a scăzut de la 1,2 milioane (în 2007) la 0,9 milioane (în 2016) iar mărimea medie a fermei a crescut de la 8 ha (în 2007) la 10,55 ha (în 2015)
  • A crescut productivitatea în agricultură, de ex. la cereale (245%) și oleaginoase (270%)
  • A deschis accesul la o piață cu peste 500 milioane de consumatori:
    • deficitul comercial agroalimentar s-a diminuat treptat în relația cu unele State Membre
  • Rezultatele PNDR 2007-2014 (7,6 miliarde Euro  – 95% rata de absorbtie):
    • Au fost create 2.700 de afaceri non agricole
    • accesul la infrastructură modernizată a 3 milioane de locuitori din mediul rural (peste 3000 km drumuri de acces, 1.600 km  drumuri forestiere, peste 4000 drumuri comunale modernizate)
    • peste 13.000 de tineri fermieri s-au stabilit în mediul rural, 68 de mii de mici fermieri au fost sprijiniți
    • au beneficiat de proiecte de investiții peste 2,8 mii de ferme comerciale -au modernizat 935 de unitati de procesare

Sursa : Prezentare Daniela Giurcă, Eurosfat

Astfel, cifrele prezentate arată că în perioada 2007-2013 sprijinul PAC a fost pentru România de 15,8 miliarde euro din care 7,8 miliarde pilonul 1 (FEGA – plăți directe) și 8 miliarde prin pilonul 2 (FEADR – dezvoltare rurală). În perioada 2014 -2020 sprijinul prin PAC este de peste 20 miliarde euro din care 11,35 miliarde Pilonul 1 (FEGA) și 8,12 miliarde euro Pilonul 2 (FEADR), plus cofinanțarea din bugetul național, de 1,34 miliarde euro.

Ioana Botezatu

 

Tags: , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu