Interviu cu Claudia Ţapardel, europarlamentar PSD: „Sunt unul dintre cei mai puternici susținători ai unei strategii europene pentru turism”

Terorismul, imigrația ilegală și decalajele de dezvoltare afectează însăși dezvoltarea turismului european, punând în lumină o gamă diversificată de problematici pe care le întâmpină instituțiile Uniunii Europene. Pentru a dispune de un nivel ridicat al turismului, instituțiile UE trebuie să faciliteze siguranța cetățeanului, elaborând o strategie comună în domeniul migrației, imigrației și promovării.

Claudia Ţapardel, europarlamentar din grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European (S&D), a realizat o analiză privind contribuția instituțiilor europene la dezvoltarea turismului european, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Vladimir-Adrian Costea: Care sunt problemele pe care statele membre le întâmpină cu privire la valorificarea potenţialului turistic?

Claudia Ţapardel: Statele membre UE se confruntă cu probleme extrem de variate în ceea ce privește valorificarea potențialului turistic.

În estul Europei vorbim de lipsa infrastructurii moderne, mai ales în ceea ce privește rețelele de transport, ceea ce împiedică accesul turiștilor la obiective care sunt la fel de ofertante precum cele din vestul continentului. Aș menționa aici capacitatea redusă a aeroporturilor, lipsa trenurilor rapide și moderne, dar și autostrăzile care nu se ridică la nivelul așteptărilor turistului contemporan.

În plus, tot în această parte a Europei calitatea serviciilor rămâne de dorit, o consecință a faptului că nu avem suficient personal calificat. În contextul în care rata șomajului în rândul tinerilor este îngrijorătoare, consider că este cu atât mai important să investim în politici de turism care atrag tineri și le oferă o perspectivă de dezvoltare profesională pe termen lung. Ceea ce încerc eu ca reprezentant al României în Parlamentul European este să promovez ideea unei Academii Europene de Turism, care ar pregăti personalul din sectorul ospitalier și ar încuraja în același timp niște standarde comune pentru turismul european.

În vestul Europei, ne confruntăm cu un alt tip de probleme care afectează competitivitatea noastră la nivel global. Aș vrea să fac referire aici și la raportul preț-calitate pentru produsele și serviciile oferite, în contextul concurenței pe care o fac regiunile emergente. Deși dispun de infrastructură, servicii de calitate și personal calificat, țările din vest au oferte turistice la un preț mult mai ridicat în comparație cu statele din Asia de Sud-Est.

În ultimul rând, să nu uităm că marketingul, reputația și brandul de țară joacă un rol din ce în ce mai important, așa că multe state fac investiții uriașe în promovare. Ar fi totuși oportun ca aceste eforturi să subscrie unei viziuni mai ample, ideal coordonate de la nivelul Uniunii Europene, pentru a eficientiza costurile, dar și pentru a avea o imagine unitară a continentului nostru. În acest sens, sunt unul dintre cei mai puternici susținători ai unei strategii europene pentru turism, strategie din care ar face parte și aspectele ce țin de promovare.

Care sunt priorităţile UE în domeniul turismului în contextul discuţiilor privind reformarea construcţiei europene?

În toate discuțiile despre reformarea UE regăsim subiecte precum nevoia de coeziune și prosperitate, necesitatea de a crea locuri de muncă și de a avea creștere economică sustenabilă.

Turismul este unul din sectoarele care poate avea o contribuție valoroasă la atingerea acestor obiective. Instituțiile UE care au competențe în domeniul promovării și dezvoltării turismului au conștientizat acest lucru și prin cooperarea acestora s-au născut o serie de inițiative.

De exemplu, 2017 este Anul Internațional al Turismului Sustenabil, iar UE a fost activă în adoptarea acestei propuneri, prin care se are în vedere valorificarea contribuției turismului la mai multe dintre obiectivele noastre generale precum: o creștere economică durabilă și favorabilă incluziunii sociale, ocuparea forței de muncă, reducerea sărăciei și protecția mediului.

Anul următor va fi Anul European al Patrimoniului Cultural, prin care vom promova importanța economică și socială a vestigiilor arheologice, a castelelor și monumentelor din Europa. Aș vrea să subliniez aici că România poate fi unul dintre beneficiarii principali ai acestei inițiative, țara noastră având un patrimoniul cultural impresionant în contextul european. În intervențiile mele am dat frecvent exemple de obiective turistice care ar putea fi incluse în Planul de Acțiuni al Comisiei Europene, de la mânăstirile din Moldova până la satele din Maramureș care au păstrat tradițiile populare. Recent am dat exemplul marelui sculptor Brîncuși, a cărui operă reprezintă o punte între România și Franța.

Tot 2018 este și anul dedicat cooperării cu China, ceea ce oferă posibilități foarte interesante de promovare a produselor turistice europene către milioane de noi turiști.

Mai mult decât atât, cea mai recentă propunere pe care o discutăm este aceea de a avea o Capitală Europeană a Turismului – titlu decernat anual unui oraș din UE în urma unei competiții, prin care vor putea fi promovate destinații mai puțin cunoscute cu scopul de a diversifica oferta turistică și de a ajuta la promovarea unor zone defavorizate cu mare potențial turistic. Efectul vizat al acestei inițiative ar fi dezvoltarea economică a regiunilor, care va contribui la o mai mare coeziune în Europa.

Care sunt măsurile pe care le consideraţi necesare pentru creşterea siguranţei oferite turiştilor în statele membre ale Uniunii Europene?

În scopul creșterii siguranței turiștilor, este absolut necesar ca atentatele teroriste să poată fi prevenite sau dejucate. Pentru acest lucru, este însă nevoie de acțiuni concrete și de o mai bună coordonare în ceea ce privește apărarea și afacerile interne, inclusiv o foarte bună cooperare între serviciile de poliție și agențiile de informații ale statelor membre UE.

În același timp, trebuie să avem o strategie pentru migrație și integrare, pentru a ne asigura că radicalismul și extremismul religios nu își au locul în Europa, astfel încât problema amenințărilor să fie soluționată pe termen lung.

Mi se pare important să luăm în considerare și protecția turiștilor europeni în afara statelor membre UE, și să nu uităm că cetățenii europeni au fost victime ale atentatelor teroriste din Istanbul, Tunisia, Singapore și Mali. În acest sens, trebuie să avem o politică externă fermă și să cooperăm cu partenerii internaționali și serviciile de securitate din afara UE pentru a ne apăra cetățenii, oriunde s-ar afla aceștia.