România se numără printre cele 20 state membre din cadrul Uniunii care vor fonda Parchetul European (EPPO), în baza prevederilor Tratatului de la Lisabona (articolului 86 din TFUE). Această instituție va fi responsabilă de investigarea, urmărirea penală și aducerea în fața justiției a autorilor infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Abilitat să deruleze urmăriri penale care fac obiectul infracțiunilor de fraudare a bugetului UE, noul organism european are drept obiectiv principal reducerea deficitului de încasare a TVA-ului, care este de circa jumătate de miliard de euro pe an.

Europarlamentarul Emilian Pavel, din grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul European (S&D), a vorbit despre importanța înființării instituției Parchetului European, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

2

Vladimir Adrian Costea: Care vor fi principalele atribuții ale Parchetului European? Care sunt pârghiile de care această instituție va beneficia în vederea combaterii corupției transfrontaliere?

Emilian Pavel: Parchetul European va avea ca atribuții principale investigarea, urmărirea penală și trimiterea în fața justiției a persoanelor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene, deci în mod direct ale cetățenilor europeni. El va avea o structură descentralizată și integrată în sistemele judiciare naționale.

Astfel, procurorii europeni delegați vor efectua cercetările și urmăririle penale în statele lor membre, utilizând personal autohton și aplicând legislația națională. Acțiunile lor vor fi coordonate de către procurorul european, pentru a se asigura o abordare uniformă pe întreg teritoriul UE, aspect de o importanță vitală, în special în cazurile transfrontaliere.

Care este utilitatea înființării unei asemenea instituții în spațiul european?

În ultimii ani s-au depus numeroase eforturi pentru a îmbunătăți cooperarea în ceea ce privește combaterea activităților infracționale transfrontaliere. S-au organizat echipe comune de anchetă în cadrul Europol și Eurojust, însă nu este suficient. Colectarea de probe în străinătate continuă să fie un proces prea lent, iar anchetele simultane, mai rapide în teorie, durează și ele prea mult. Procedurile de cooperare sunt mult prea adesea blocate la frontiere, ignorând realitatea actuală din Europa, în care oamenii, deci inclusiv infractorii, circulă liber.

Ca exemplu și mai concret de utilitate, Parchetul European va avea de asemenea și competența de a urmări fraudele legate de TVA, cu caracter transfrontalier. Potrivit Comisiei Europene, frauda transfrontalieră în UE generează un deficit de încasare a TVA-ului de circa jumătate de miliard de euro pe an, bani care, vă dați seama, ar putea fi folosiți pentru finanțarea unor programe europene destinate unei mai bune pregătiri a tinerilor, inclusiv români, pentru piața muncii de exemplu.

Cum se poziționează statele membre în raport cu această inițiativă? Care este contribuția României la înființarea Parchetului European?

România este unul dintre cele 20 state membre UE (dintre care, 18 țări au semnat deja participarea, urmând ca ultimele 2 să adere până la finalizarea acestui proiect legislativ în Parlamentul European) care vor fonda Parchetul European, fapt apreciat de partenerii noștri, inclusiv de președintele Comisiei Europene.

Danemarca, Regatul Unit și Irlanda au ales de la bun început să nu participe la acest proiect european. În timp ce alte state, precum Ungaria, Polonia, Olanda, Suedia și Malta se vor alătura, sperăm, în viitorul apropiat.

Participarea României la această formă de cooperare consolidată va contribui la crearea unei instituții eficiente, capabile să acționeze în mod uniform la nivel european. Mai mult decât rațiunile practice care stau la baza instituirii sale, susținerea țării noastre față de acest proiect are în vedere și dimensiunea sa simbolică, faptul că această instituție va reprezenta un punct esențial în consolidarea spațiului de libertate, securitate și justiție în UE.

Au existat contestări cu privire la necesitatea creării unui astfel de instituții?

Mai multe state membre se opun proiectului considerând, în mod absurd cred eu, că este o cedare de suveranitate de la nivel național către Bruxelles. Cu toate acestea, majoritatea statelor membre susțin crearea Parchetului European, văzând noua instituție ca fiind necesară, așa cum spuneam și la început, pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii și, astfel, o cale spre o cooperare judiciară mai eficientă, cu beneficii clare, cum am arătat, pentru cetățeni.

Parchetul European poate fi și un bun exemplu în care o Uniune cu mai multe viteze de integrare, în funcție de proiect, include România în plutonul fruntaș. Eu sunt sigur că vor mai fi multe astfel de ocazii.

Care sunt avantajele și oportunitățile de care poate beneficia România de pe urma înființării acestei instituții?

Parchetul European va fi un organism puternic, independent și eficient de urmărire penală, căruia i se vor conferi competențele necesare în materie de cercetare și de urmărire penală. Acesta va acționa în toate statele membre participante, deci și în România, luptând împotriva fraudei, a criminalității organizate, a corupției la nivel înalt și a fraudei sofisticate de tip carusel – de exemplu.

Fondurile UE, de care am amintit la început, ar trebui să contribuie la stimularea creșterii, la combaterea șomajului, la susținerea egalității economice și sociale, precum și la consolidarea educației și a cercetării, și nu ar trebui să ajungă să finanțeze activități infracționale. Parchetul European va putea proteja mai bine acest obiectiv.

Funcționând sub controlul instanțelor naționale și europene, Parchetul European se va asigura, de asemenea, că dreptul la apărare, inclusiv dreptul la un proces echitabil, vor fi strict respectate în cadrul procedurilor. Este un aspect care, și la noi în țară, trebuie cu siguranță îmbunătățit.

 

Emilian Pavel este absolvent al Colegiului Național ‘’Emanuil Gojdu’’, al Facultății de Electrotehnică și Inginerie Managerială, cât și a unui Masterat în domeniul protecției mediului. Vorbește limba germană la un nivel avansat și a fost timp de mai mulți ani angajat al unor companii cu capital german sau austriac.

Eurodeputatul PSD reprezintă România în Parlamentul European din Noiembrie 2014, unde are ca priorități educația, promovarea antreprenoriatul, dezvoltarea regională și Agenda Digitală.

Emilian Pavel este membru în următoarele comisii și delegații în cadrul Parlamentului European:

Membru

  • Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale;
  • Delegația pentru relațiile cu Israel;
  • Delegația la Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterană;
  • Grupul de lucru “Schengen Scrutiny”.

Membru supleant

  • Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne;

  • Delegația la Comisia parlamentară de stabilizare și de asociere UE-Serbia;

  • „PANAMA” – Comisia de anchetă pentru examinarea pretinsei încălcări a normelor de drept sau a administrării defectuoase în aplicarea dreptului Uniunii în legătură cu spălarea de bani, evitarea sarcinilor fiscale și evaziunea fiscală.

 

Tags: , , , ,

 

1 comentariu

Lasă un comentariu