Tema anticorupției a devenit în ultimii ani subiectul central al discuțiilor și al campaniilor din România, reușind să mobilizeze societatea civilă într-o manieră impresionantă. Pe fondul acestor discuții există pericolul de a localiza fenomenul corupției doar în spațiul românesc, fără a ține seama de dimensiunile complexe ale acestuia.

Marian Popa, preşedintele Transparency International Romania ne oferă o analiză asupra dimensiunii corupţiei şi integrităţii în România în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

by © Ciprian Vlăduț - www.cipane.com

by © Ciprian Vlăduț – www.cipane.com

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să-mi menționați ce progrese a înregistrat România în privinţa luptei împotriva corupţiei în ultimii ani?

Marian Popa: Lupta anticorupție în România este o luptă care se continuă, in multe zone. Câteodată ea este scoasă în evidență, câteodată ea este minimizată. Nu trebuie nici să o exacerbăm, nici să o minimizăm, ci să o punem acolo unde îi este locul. România este o țară în dezvoltare care în momentul de față a recuperat, cel mai mult în comunitatea europeană, această integritate – pentru că nu m-aș referi doar la corupție – pe care trebuie să o avem în toate domeniile noastre de viață.

Este un domeniu care trebuie îmbunătățit, perfecționat, în care există așa numitele măsuri pe termen scurt și care pot să fie luate de guvern, instituții, ONG-uri, dar, în primul rând, trebuie să fie un proces educațional pe termen lung.

În ceea ce privește starea în care suntem în momentul de față, ai impresia că nu se întâmplă nimic și că lucrurile se mișcă încet – acesta este de regula impresia când privesti lucrurile din interior –  dar dacă reușim să ne îndepărtăm puțin, putem să vedem că România a reusit in lupta anticorupție progrese remarcabile in ultimnii 20 de ani. Asta o  putem vedea în clasamanetul Indicelui de percepție al corupției[1] (IPC), pe care îl publică anual Transparacy International. Cu cele 48 de puncte obținute, România se află pe locul 57 la nivel global, respectiv pe locul 24-25 la nivelul Uniunii Europene. O analiză obiectivă asupra modului în care a variat percepția asupra corupției în sectorul public din țara noastră din 1997, când a fost inclusă în IPC global, și până în prezent, relevă că România a făcut pași importanți spre integritate. Deși îmbunătățirea IPC nu a fost una liniară, din 1997 și până în prezent se constată un avans de 18 puncte, aspect pe care îl putem privi pozitiv sau negativ. Putem să îl privim negativ în sensul că mai sunt 56 de țări înaintea noastră, care au obținut un punctaj mai  mare privind eforturile de a lupta împotriva corupției şi mai avem destul de mult de recuperat (noi avem 48 de puncte din 100). Dar, în același timp, putem să spunem că mai sunt încă 119 de țări în urma noastră, iar în ultimii 5 ani am progresat 4 puncte de la 44 la 48.

Una din ambițiile pe care le are această luptă anticorupție – cel puțin în ceea ce privește indicatorul – este să trecem de valoarea de 50 de puncte, care este un prag psihologic. În momentul în care ne uităm la o atitudine integră, o să găsim în vârf cu 90 de puncte țări precum Noua Zeelandă, Finlanda, Danemarca, Suedia, mare parte din țările nordice, cum ne așteptăm, dar pe de altă parte, în palierul cu valori situate între 65-75 de puncte găsim o serie întreagă de ţări precum SUA, Marea Britanie, etc. Din această cauză, valoare de 50 de puncte reprezintă un prag psihologic foarte important pentru noi. Cum să continuăm această activitate? Convingerea pe care o are Transparency International este că o modificare de fond a unei atitudini față de integritate se obtine prin educație și convingere sau dezbatere la firul ierbii. Pentru ca lucrul acesta să fie acceptat, nu impus; trebuie să facă parte din A.D.N.-ul nostru.

Din acest punct de vedere, TI-RO desfășoară o serie întreagă de acțiuni care urmăresc promovarea principiului de transparență și integritate, ca de exemplu, promovarea pactelor de integritate pe care le-a lansat Transparency International șicare sunt înțelegeri care permit societății civile să monitorizeze achizițiile publice cu asigurarea transparenței atât de către instituțiile publice care contractează cât și de întreprinderi; activități de asistență tehnică, analiză și consultanţă în ceea ce privește activități de promovare a integrității în diverse întreprinderi, unde Transparency International poate să acționeze sub forma unui call center neutru, care să prelucreze sesizări și să ofere consiliere, precum şi cursuri care se fac în domeniul respectiv.

Se apropie de final certificarea de integritate la care lucrăm și, de asemenea, un program foarte amplu care a început în urmă cu 3 ani, Caravana Integrității, care se face sub sigla Transparency International și care vizează în fiecare lună câte un oraș. Până în momentul de față au fost vizitate 15 oraşe, în care au loc conferințe și prezentări cu reprezentanți ai unui spectru larg, cu cetățeni ai orașului respectiv, iar participarea a fost între 50 și 500 de persoane, ceea ce arată că interesul este foarte mare. La Caravana Integrității participă o serie întreagă de vorbitori, de la teologi și clerici la profesori universitari și directori de firmă, fiecare dezbătând și argumentând necesitatea unei activități integre din prisma profesiei sau a activității pe care o derulează. Această caravană face parte dintr-un fel de știință popularizată pe care o facem la firul ierbii și prin intermediul căreia creăm puncte de contact care vor continua și în următorii ani. Evenimentul este un for de discuție cu scopul de a dezvolta soluții comune pentru promovarea integrității ca element cheie al succesului în relațiile comerciale.

Alte activitati care se derulează în acest domeniu sunt buletinele informative care sunt transmise în mod regulat și care prezintă într-o formă pastelată, ușor de digerat, concepte, valori și principiicare stau la baza promovării unei atitudini anticorupțieși care e difuzată unui număr foarte mare de abonați pe care îi avem; cursuri de instruire cu diverse institutii si intreprinderi, servicii tip ALAC (centru de asistență juridică anticorupție) prestate pentru terti si multe altele. Pe lângă asistarea şi consilierea victimelor şi martorilor faptelor de corupţie, activităţile Centrului ALAC includ şi informarea cetăţenilor cu privire la mijloacele şi mecanismele de plângere

Care sunt cauzele corupției în România?

Cauzele corupției în România sunt cauzele corupției pe care le regăsim peste tot pe glob, pentru că nu cred că noi suntem mai diferiți decât alții. Poate diferă  gradul de corupție, dar motivele sunt aceleași. Poate să fie pe de o parte tentația sau o presiune suplimentară pe care o ai, care te obligă să rezolvi o serie întreagă de lucruri, dar poate să fie și încrederea în sine foarte mare, ca esti de neatins si nu ti se poate întâmpla nimic. De regulă, corupţia e generată când cuiva i se încredințează, nu numai în domeniul public, ci și în cel privat, o puterea de decizie mare; dar acest posibil abuz nu se desfășoară doar în domeniu financiar, ci se poate și în domeniul influenţei şi selecţiei persoanelor, atunci când ai un post cu o putere de decizie foarte mare, unde îți depășești limitele pentru care ai fost angajat. Motivele sunt diverse, însă nu cred că diferă de cele care generează corupția în alte țări mult mai dezvoltate decât noi.

by © Ciprian Vlăduț - www.cipane.com

by © Ciprian Vlăduț – www.cipane.com

Consideraţi că integrarea României în Uniunea Europeană a produs o schimbare fundamentală în ceea ce privește intensitatea corupției?

Integritatea României în comunitatea europeană a produs o schimbare în ceea ce privește atitudinea și disciplina în multe domenii. În momentul în care vorbim de o integrare în Uniunea Europeană, vorbim spre exemplu de un fel de certificare europeana într-o serie de domenii economice, sociale și de politici în care trebuie să intram. Nu datorită faptului că există un șablon, ci datorită faptului că s-a mers pe ideea celor mai bune practici funcționale în alte domenii, la care trebuie să ne aliniem. Pe de altă parte, această luptă anticorupție nu este o modă și nu e un lucru care ține de morală, ci este în principal o necesitate datorită faptului că fenomenul corupției e un consumatoar enorm de resurse. Nu este deloc întâmplător că primele 10 țări care au cei mai buni indici de percepție ai corupției sunt și primele zece ţări care au și cel mai înalt nivel de trai. Devierea resurselor în scopuri neproductive, indiferent dacă resursele sunt financiare, umane sau decizionale, produc pagube foarte mari.

Care sunt pârghiile de care dispun cetățenii pentru a lupta ei înșiși împotriva acestui fenomen?

Principala pârghie pe care trebuie să o folosească cetățeanul, nu numai în lupta anticorupție, dar și în general în implicarea sa socială este atitudinea. Cetățeanul trebuie să aibă atitudine și să îi pese de ce se întâmplă în jurul lui, să îi pese că o persoană e coruptă, că o persoană abuzează de funcția pe care o are, să îi pese că o persoană face murdărie pe stradă sau acționează în mod deplasat în public și să ia atitudine. O atitudine civilizată, normală, mai mult educativă. O atitudine anticorupție sau anti comportament pe care o iau 5-7-10 persoane în mod frecvent, cu care interacționați încontinuu, e mult mai puternică decât acea amendă pe care o primești o dată sau de două ori.

Care sunt măsurile pe care le considerați utile în momentul de faţă pentru a reduce intensitatea corupției în România?

Unul dintre cele mai puternice elemente care ar trebui folosite se află chiar în denumirea organizației din care fac parte, respectiv transparenţa. O transparentă înlătura orice bănuieli, înlătură activități făcute pe furiș, arată foarte clar cum stau lucrurile. În primul rând o transparentizare a întregii activități ar ajuta foarte mult. De exemplu, în țările nordice s-a ajuns la în grad de transparenţă foarte mare încât până și cheltuielile guvernului sunt disponibile pe internet, fiecare persoană le poate vedea și poate să își spună punctul de vedere.

În al doilea rând ar ajuta și o revizie a unor legi care permit aceste activități de lipsă de integritate, deoarece toată activitatea noastră se derulează într-un cadru legal și dacă acest cadru legal este clar și concis, fără echivoc, nu lasă loc de portițe sau interpretări. Bineînțeles că și folosirea acestor portițe în scop personal poate fi evitată.

Prin urmare, un cadru legal foarte clar și o transparenţă cât de mult posibilă, sunt două din elementele care ar contribui foarte mult la o creștere a activității noastre integre.

Transparency International România a mai recomandat că măsuri concrete: standardizarea procedurilor administrative interne cu precizarea responsabilităților individuale pentru fiecare participant în parte la o procedură, stabilirea neechivocă a regulilor de gestiune a afacerilor publice și o mai mare atenție acordată preveniirii greșelilor, inclusive în cadrul legislației și procedurilor. Asta ar însemna o gestiune mai bună a resurselor publice și o administrare mai curate.[2]

Este evident că maturizarea României este un proces care necesită timp. Prin urmare, pentru a păstra tendința ascendentă a IPC și implicit îmbunătățirea integrității la nivelul sectorului public, este important să se pună accentul pe măsuri de prevenire a corupției, de educație și informare.

[1] Indicele de percepție al corupției, 2016 , Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, pe o scală de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”.Pentru fiecare stat sunt utilizate între 3 și 16 surse diferite, metodologiile utilizate de acestea fiind revizuite de Transparency International, pentru a se asigura că îndeplinesc standardele de calitate ale TI.

[2] Indicele de percepție al corupției, 2016

https://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/indici/ipc/2016/TIROComunicatCPI2016.pdf

 

Tags: , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu