Interviu cu Elżbieta Bieńkowska, comisar european: “Se poate spune că trăim într-o economie a serviciilor”
La începutul lunii ianuarie a acestui an, Comisia Europeană a prezentat un pachet de măsuri menite să sprijine companiile și profesioniștii în furnizarea de servicii pentru 500 de milioane de persoane în UE. Noul impuls oferit sectorului de servicii are drept obiectiv principal oferirea de beneficii consumatorilor și întreprinderilor, precum și persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, generând astfel creștere economică în întreaga Uniune Europeană. Cele patru inițiative concrete adoptate de Comisie se referă la: a) introducerea unei noi cărți electronice europene privind serviciile; b) o evaluare a proporționalității normelor naționale privind serviciile profesionale; c) orientări pentru reformele naționale în reglementarea profesiilor; d) îmbunătățirea notificării proiectelor de legi naționale privind serviciile.
Elżbieta Bieńkowska, comisar european pentru piața internă, industrie, spirit antreprenorial și IMM-uri, descrie progresele și provocările pachetului de măsuri al UE, necesar pentru “o economie a serviciilor care funcționează în avantajul europenilor”, într-un interviu acordat pentru Europunkt lui Vladimir Adrian Costea.
Read English version here.
Vladimir Adrian Costea: În ce măsură o „economie a serviciilor care funcționează în avantajul europenilor” contribuie la înlăturarea barierelor existente în realizarea comerțului cu servicii?
Elżbieta Bieńkowska: Mai întâi de toate, permiteți-mi să vă dau o imagine generală. Sectorul serviciilor este cea mai mare componentă a economiei noastre. 70% din PIB-ul UE este generat de servicii, iar acest sector creează marea majoritate a noilor locuri de muncă pe piața europeană. Se poate spune că trăim într-o economie a serviciilor.
De asemenea, serviciile au un rol decisiv în producția industrială. În zilele noastre, fiecare bun este fabricat și comercializat cu input-uri importante în cadrul serviciilor. Gândiți-vă la cercetare și proiectare, servicii de contabilitate și consultanță, servicii informatice și de informare, servicii de marketing sau servicii post-vânzare. Toate acestea sunt servicii și contribuie într-un mod esențial la industria noastră europeană.
Barierele în calea comerțului cu servicii în cadrul pieței unice reprezintă, prin urmare, bariere în calea competitivității globale a industriei prelucrătoare din UE, împiedicând astfel, crearea de locuri de muncă și creșterea economică în UE. De la începutul mandatului, Comisia Juncker a făcut un efort formidabil de stimulare a economiei și de deblocare a investițiilor, în special datorită Planului de investiții pentru Europa. Dar aceste eforturi ar trebui să se fie continuate schimbări structurale pentru a avea un impact pozitiv real asupra inovării și creșterii economice. Acesta este scopul pe care îl are acest pachet.
Ce obstacol a identificat Comisia și doreşte sâ-l depășească (prin crearea/setarea unei economii competitive la nivelul pieței muncii din UE)?
Norme UE de furnizare a serviciilor în cadrul pieței unice există deja. Comisia nu dorește să schimbe directiva privind serviciile existente, ci mai degrabă să se asigure că aceasta este implementată pe deplin și că este capabilă să dezlănțuie întregul potențial al economiei serviciilor noastre.
Unele restricții naționale sunt necesare, însă alte obstacole nu sunt întotdeauna justificate. Bineînțeles, decizia de a reglementa o profesie este și va rămâne întreaga responsabilitate a statelor membre, dar, de exemplu, Comisia se oferă să le ajute în privinţa identificării cerințelor împovărătoare sau depășite ale profesioniștilor care ar putea împiedica noii veniți să intre pe piețele naționale.
Acesta nu vizează doar serviciile transfrontaliere. Comisia își propune să sprijine statele membre în eforturile lor de a asigura o reglementare echilibrată în domeniul serviciilor și al profesiilor reglementate, care au un potențial ridicat de creștere și locuri de muncă, cum ar fi în cazul arhitecților, inginerilor sau ghizilor turistici.
Obstacolele includ, de asemenea, proceduri administrative complexe. Într-o epocă digitală, este de asemenea util să se ofere modalități mai simple, pe deplin electronice pentru ca profesioniștii să se ocupe de toate obligațiile administrative atunci când doresc să ofere servicii într-un alt stat membru și în conformitate cu legislația națională.
Dar să fie foarte clar: cu aceste îmbunătățiri, Comisia cu siguranță nu interferează cu abordarea țării de origine. Autoritățile din țara gazdă își păstrează puterea de a decide dacă un furnizor de servicii respectă toate cerințele pentru a putea oferi servicii pe teritoriul său.
În ce mod au fost simplificate procedurile pentru furnizorii de servicii de frontieră (transfrontaliere)?
Pentru a facilita activitățile transfrontaliere, Comisia propune instituirea unei noi proceduri electronice care să reducă formalitățile administrative pentru furnizorii de servicii care operează în străinătate. Furnizorii de servicii vor avea de-a face de acum cu un singur contact în țara lor de origine și în propria lor limbă, care ar verifica datele necesare și le va transmite statului membru gazdă. Statul membru gazdă păstrează puterea actuală de a aplica cerințele interne de reglementare și de a decide dacă solicitantul poate oferi servicii pe teritoriul său.
Cartea electronică nu va afecta, desigur, obligațiile angajatorului existente sau drepturile lucrătorilor.
Care sunt avantajele care vor aduce beneficii consumatorilor?
Prin eliminarea barierelor nejustificate, Comisia dorește să asigure o ofertă mai largă pentru consumatori, în special în sectorul serviciilor pentru întreprinderi și construcții. O ofertă mai largă înseamnă mai multă concurență și prețuri mai bune pentru consumatori, dar nu în detrimentul calității înalte. Propunerile noastre vizează asigurarea unor standarde ridicate pentru consumatori și servicii la un preț corect.
Care sunt consecințele pe care această măsură le generează asupra economiei UE? Care este impactul asupra ocupării forței de muncă în statele membre ale Uniunii Europene?
Este greu de evaluat impactul actualei directive privind serviciile asupra economiei sau a pieței forței de muncă din UE, dar se estimează că implementarea integrală, datorită propunerilor Comisiei, ar putea adăuga 1,8% PIB-ului UE.
De asemenea, este important să ne amintim că sectorul serviciilor reprezintă aproximativ 70% din PIB-ul UE și din ocuparea forței de muncă. Cu toate acestea, doar o mică parte din comerțul și investițiile în servicii în Europa are loc peste granițe – de exemplu, mai puțin de 5% pentru serviciile de arhitectură sau inginerie. Prin urmare, propunerea noastră urmărește să abordeze acest lucru prin facilitarea furnizorilor de servicii care doresc să-și extindă serviciile în străinătate pentru a face acest lucru mai ușor.
În mod similar, circa 22% din forța de muncă din UE este afectată de reglementările privind serviciile profesionale, care obligă o persoană să obțină o autorizație de prestare a unui serviciu de la o autoritate publică, de obicei legată de asigurarea sănătății și siguranței. În mare măsură, aceasta afectează profesii precum contabili, avocați, medici și asistente medicale, profesori, dulgheri, instructori sportivi și multe altele. Propunerile noastre vizează să ajute statele membre să evalueze mai bine care sunt noile norme necesare pentru a proteja obiective importante precum sănătatea și siguranța, evitând, în același timp, impunerea unor dificultăți mai mari decât sunt necesare pentru ca oamenii să își ofere serviciile. Diferite studii confirmă faptul că, dacă cerințele sunt mai puțin complexe, între 3% și 9% mai multe persoane pot accesa o anumită profesie, în timp ce noile întreprinderi consideră că este mai ușor să ofere serviciile lor, iar absolvenții mai multe șanse să-și găsească locuri de muncă.
1 comentariu
[…] Citeşte versiunea în limba română aici. […]