Multitudinea și diversitatea clivajelor devenite din ce în ce mai vizibile în spațiul european în ultimii ani scot în evidență nevoia unei schimbări de paradigmă asupra modului în care Uniunea Europeană se raportează la cetățenii săi. Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, ascensiunea curentelor eurosceptice și populiste, implozia radicalizării în rândul cetățenilor statelor europene, precum și decalajele de dezvoltare, evidențiază, de fapt, ineficienţa dialogului pe care instituțiile Uniunii Europene l-au purtat de-a lungul timpului cu proprii săi cetățeni.

În orizontul dezbaterilor privind redefinirea Uniunii Europene în funcție de cele cinci scenarii prezentate de Jean-Claude Juncker în Cartea Albă la 1 martie 2017, primul pas pe care încearcă să-l facă instituțiile Uniunii Europene, prin intermediul reprezentanților săi, constă în intensificarea dialogului cu cetățenii statelor membre.

1 1

Cu privire la acest aspect, mesajul transmis de președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru Europunkt, se referă la demersurile pe care Comisia le realizează pentru a depăși clivajele existente în spațiul european. Cu această ocazie, remarcăm interesul acestuia de a sublinia deschiderea Comisiei pentru a aduce Europa cât mai aproape de cetățenii săi.

În mod interesant, pentru a se delimita în mod clar de discursurile de tip populist, președintele Juncker menționează faptul că “Europa nu se mai implică decât acolo unde situaţiile cer soluţii comune pentru a face faţă provocărilor transfrontaliere majore. Comisia Europeană face strict ceea ce trebuie să facă, nu ceea ce ar fi frumos să facă.” Această afirmație este validată de datele referitoare la activitatea Comisei Juncker. Mai exact, identificăm o reducere cu 80% în fiecare an a inițiativelor, comparativ cu numărul inițiativelor Comisiilor anterioare, precum și cu retragerea unui număr de 100 de propuneri legislative de impact redus.

În ceea ce privește relația cu cetățenii, datele oferite de Comisia Europeană evidențiază o creștere semnificativă a numărului de organizații înregistrate în Registrul de transparentă al Uniunii Europene: 11.000 de organizații înregistrate în acest moment, comparativ cu cele aproximativ 7.000 de organizații existente în momentul preluării mandatului de către Comisia Juncker. În plus, potrivit președintelui Juncker, “Comisarii au avut până acum peste 200 de dezbateri publice cu cetăţenii şi aproximativ 540 de dezbateri cu parlamentele naţionale – aducând astfel la un loc democraţia europeană şi cea naţională.”

Acest răspuns deschide un nou orizont de reflecție cu privire la modul în care a evoluat relația dintre reprezentanții Uniunii Europene în raport cu cetățenii statelor membre. Chiar dacă clivajele au produs pagube semnificative din punct de vedere economic, social și politic, punând la grea încercare solidaritatea și cooperarea statelor membre, au adus, totuși, șansa unei revigorări a Uniunii Europene, obligând liderii Uniunii Europene și ai statelor membre să-și întoarcă atenția înspre proprii cetățeni…

Găsiți mai jos răspunsul oferit de Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, pentru Europunkt, la întrebarea adresată de Vladimir Adrian Costea.

2

„Obiectivul Comisiei Juncker este să se concentreze asupra subiectelor care contează pentru cetăţeni, deoarece vrem să aducem Europa cât mai aproape de ei. Fiind oameni politici, preşedintele Juncker şi echipa sa au decis încă din prima zi să se ocupe de acest lucru, într-o manieră diferită față de trecut, întrucât aşteptările cetăţenilor europeni sunt astăzi diferite. Timpul „implicării active în toate” a apus. Europa nu se mai implică decât acolo unde situaţiile cer soluţii comune pentru a face faţă provocărilor transfrontaliere majore. Comisia Europeană face strict ceea ce trebuie să facă, nu ceea ce ar fi frumos să facă. În termeni practici, aceasta înseamnă cu 80% mai puţine iniţiative în fiecare an decât au avut Comisiile anterioare şi peste 100 de propuneri legislative de impact redus retrase până acum.

Cum cea mai mare parte a activităţii noastre legislative a fost deja realizată așa cum ne-am angajat să o facem, începem să ne concentrăm pe perioada ce vine după cei cinci ani a mandatului și am stabilit deja scenarii pentru modul în care va evolua UE cu 27 de state membre după 2019 şi până în 2025. Aceste scenarii sunt prezentate în Cartea albă despre viitorul Europei a preşedintelui Juncker. Comisia promovează realizarea unei dezbateri fundamentale între statele membre şi cetăţeni cu privire la orizontul spre care trebuie să se îndrepte Uniunea Europeană. Vrem să avem opinia tuturor europenilor asupra celor cinci scenarii propuse.

Finalmente, dar nu în ultimul rând, Comisia Juncker este, de asemenea, o Comisie transparentă, vizibilă şi angajată. Încă din prima noastră lună de muncă, publicul este la curent cu toate întâlnirile şi activităţile comisarilor, deoarece credem că trebuie să răspundem pentru tot ceea ce facem. Ne deschidem larg ușile. Există astăzi peste 11.000 de organizaţii înregistrate în Registrul de transparenţă al UE, comparativ cu cele aproximativ 7.000 care existau înainte ca noi să creăm obligaţia ca ele să fie înregistrate înainte de a se întâlni cu un comisar. În plus, suntem răspunzători în faţa Parlamentului European şi a parlamentelor naţionale. Comisarii au avut până acum peste 200 de dezbateri publice cu cetăţenii şi aproximativ 540 de dezbateri cu parlamentele naţionale – aducând astfel la un loc democraţia europeană şi cea naţională.

Toate acestea sunt iniţiative menite să aducă Europa mai aproape de cetăţenii săi.” (Jean-Claude Juncker)

0

(*) Răspunsul oferit de Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a fost trimis platformei Europunkt prin intermediul Reprezentanței Comisiei Europene în România.

 

Tags: , , , , , , ,

 

1 comentariu

  1. […] cu proprii săi cetățeni. În acest context, ascensiunea politică a liderului luxemburghez, Jean-Claude Juncker, în funcţia de Preşedinte al Comisiei Europene, generează importante mutaţii la nivelul […]

Lasă un comentariu