Parchetul European/ Statele care nu îi acceptă jurisdicţia ar putea să nu mai primească fonduri de coeziune

Miniștri de Justiție din 20 de state membre vor stabili astăzi cadrul general de funcționare a Parchetului European (EPPO), instituție care va investiga criminalitatea financiară împotriva intereselor UE. Comisarul european pentru justiție, Vera Jourova, va participa la ședința Consiliului și va încerca să condiționeze accesul la fonduri europene de acceptarea jurisdicției noului Parchet, pentru a convinge statele membre reticente.

Față de noul proiect au exprimat rezerve Olanda, Suedia, Malta, Ungaria și Polonia, în vreme ce Irlanda și Danemarca au negociate în tratatele de aderare o clauză care le exclude automat de la inițiativele europene în domeniul justiției.

Noua instituție europeană, încadrată de 20 de procurori la sediul central din Luxemburg, va fi secondată de oficii de legătură naționale, în fiecare stat membru. Rolul ei va fi acela de a combate fraudele și corupția legate de fondurile europene, dar și de a investiga infracțiunile legate de plata intracomunitară a TVA, estimate la a produce prejudicii anuale de 50 de miliarde de euro.

Comisarul Jourova a subliniat într-un interviu pentru Politico faptul că este firesc ca fondurile europene de coeziune, în valoare de 63,4 miliarde de euro în exercițiul financiar 2014-2020, să fie condiționate de acceptarea jurisdicției Parchetului European.

„Miza nu este reprezentată doar de bani, ci de încrederea contribuabililor. Este logic ca statele care vor noi injecţii financiare masive să se afle sub jurisdicţie”, a precizat oficialul european.

Intenţia Comisiei consolidează zvonurile potrivit cărora Germania ar pregăti mecanisme pentru a suspenda finanţarea ţărilor mai puţin dezvoltate prin programul de coeziune, în viitorul exerciţiu financiar al UE, în cazul în care democraţia şi statul de drept nu sunt respectate, chiar dacă preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a respins aceste alegaţii.

De asemenea, Vera Jourova a ţinut să sublinieze că temerile Poloniei potrivit cărora instituirea Parchetului European reprezintă un nou pas spre federalizarea Europei sunt nejustificate, chiar dacă Parlamentul European şi unele state membre solicitau competenţe extinse pentru procurorii europeni, de exemplu în domeniul terorismului.

„Dacă va exista o cerere puternică pentru folosire şi în cazul altor tipuri de infracţiuni, niciodată nu trebuie spus niciodată, dar, pentru moment, nu văd vreo posibilitate de acest fel în timpul mandatului meu”, a precizat comisarul european.