Diviziunea Est-Vest în Europa/ Grevă generală la Volkswagen Bratislava, angajaţii cer salarii ca în Occident
Angajaţii uzinei Volkswagen din Bratislava au intrat marţi în grevă generală pe termen nelimitat, solicitând o creştere a salariilor cu 16%, în vreme ce compania nu le-a putut oferi decât o creştere graduală cu 4,5% anul acesta, 4,2% anul viitor şi o primă unică de 350 euro. O analiză mai atentă a grevei relevă faptul că discuţiile nu sunt neapărat în jurul banilor, ci al remunerării corecte a lucrătorilor din Estul Europei faţă de cei din Vest, subliniază Bloomberg.
Cu o populaţie de doar 5 milioane şi jumătate de locuitori, Slovacia produce anual peste 1 milion de automobile, majoritatea pentru gigantul german Volkswagen. Ţara a trecut la moneda euro fără un impact negativ asupra economiei, salariul mediu se situează la aproximativ 970 euro pe lună, iar salariul mediu al unui muncitor de la uzina din Bratislava este de 1800 euro pe lună.
În aceste condiţii, greva generală a miilor de angajaţi de la Volkswagen, care au sistat lucrul la liniile de producţie pare a fi despre altceva decât despre bani.
„Nu banii sunt problema. Problema este decenţa companiei. Volkswagen are profituri atât de mari încât ar trebui să le împartă cu muncitorii”, a declarat pentru AFP Stanislav Galva, unul dintre muncitori.
Greviştii sunt susţinuţi de premierul slovac Robert Fico, din partea partidului socialist, care subliniază aceeaşi problemă.
„Prietenii noştri occidentali nu înţeleg când îi întrebăm de ce un muncitor din Bratislava, dintr-o companie care are cea mai mare calitate, productivitate ridicată şi produce cele mai luxoase maşini, are salariul cu jumătate sau poate cu două treimi mai mici decât un muncitor din aceeaşi companie aflată la doar 200 km, în orice ţară occidentală, unde munca este de o calitate mai joasă, o productivitate mai scăzută şi se fabrică produse de calitate mai joasă”, a precizat Fico.
Sentimentul că ţările din estul Europei sunt neîndreptăţite şi că au devenit „colonii” cu profitabilitate ridicată pentru companiile din statele vest-europene este răspândit în fostele membre ale blocului comunist acum membre UE. Existau aşteptări ca, după cel puţin 10 ani de apartenenţă la UE, reducerea decalajelor dintre Vestul şi Estul Europei să fi fost mai consistentă.
„În schimbul fondurilor de coeziune, statele membre mai puţin dezvoltate şi-au deschis pieţele către companiile din toate celelalte ţări UE. Numeroase companii germane au profitat imens din această înţelegere, bucurându-se de acces nerestricţionat la noi pieţe, noi surse de muncă înalt calificată şi, în cazul Ungariei, de cea mai mică taxă pentru companii, de doar 9%”, a subliniat pentru Politico Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar.
Directorul executiv al uzinei din Slovacia, Ralf Sacht, se plânge însă că greva nu este una constructivă.
„Suntem deja în vârful remunerării în V4 (n.red. – ţările grupului de la Vişegrad, Polonia, Slovacia, Cehia şi Ungaria)”, a precizat Sacht, care a mai subliniat că salariile de la Bratislava sunt asemănătoare celor oferite de gigantul german în Portugalia şi Spania.
În ceea ce priveşte diviziunea Est-Vest referitoare la salarii, potrivit Bloomberg, cererile tot mai insistente ale est-europenilor ar putea conduce la un entuziasm şi mai mare al Germaniei şi Franţei pentru instituirea unei Europe cu două viteze.
Există însă fără îndoială şanse pentru reglarea amiabilă a disputelor dintre „vechea” şi „noua” Europă. Un studiu al Chatham House arată că solidaritatea faţă de statele membre mai puţin dezvoltate rămâne o valoare importantă, mai ales la nivelul elitelor europene. 77% dintre „indivizii aflaţii în poziţii de a influenţa opinia şi decizia publică” şi 50% din publicul de rând consideră că statele membre mai bogate ar trebui să sprijine financiar ţările mai sărace din UE.
Surse: AFP, Reuters, Bloomberg
Sursa foto: The Slovak Spectator
fără comentarii
Fii primul care comentează