Interviu/ Ioan Buda, inspector general al Poliţiei de Frontieră Române: “Poliția de Frontieră Română a luat toate măsurile pentru reducerea timpilor de aşteptare şi asigurarea unui control operativ”

Într-un context geopolitic instabil, cu tensiuni din ce în ce mai puternice pe arena internațională, procesul de reformare al Uniunii Europene nu poate neglija modul în care statele membre își propun să se raporteze la dimensiunea securităţii şi apărării. Securizarea frontierelor şi monitorizarea migraţiei reprezintă unul dintre cele mai importante şi sensibile domenii asupra cărora Uniunea Europeana şi-a focalizat atenţia în ultimii ani.

Chestorul general de poliţie Ioan Buda, inspector general al Poliţiei de Frontieră Române, a prezentat noile reguli europene privind căutarea în baza de date efectuată de Poliţia de Frontieră, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Vladimir Adrian Costea: Vă rog să-mi menţionaţi ce progrese a înregistrat România în privinţa securizării frontierelor în ultimii doi ani?

Ioan Buda: Ca urmare a dobândirii calităţii de stat membru al Uniunii Europene, începând cu 1 ianuarie 2007, România a avut obligaţia implementării politicilor comunitare din domeniul managementului integrat al frontierei de stat, în scopul atingerii unui nivel de securitate adecvat al frontierelor sale.

Factorii şi condiţiile care influenţează securitatea frontierei României sunt multipli şi diversificaţi, iar securitatea integrată a frontierei vizează întărirea supravegherii şi a controlului la frontieră, cu participarea tuturor instituţiilor cu competenţe în acest domeniu. Aceasta presupune participarea activă la funcţionarea Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei, prin folosirea judicioasă a pârghiilor juridice, organizaţionale, relaţionale, precum şi a resurselor umane, tehnologice, informaţionale, logistice şi  financiare.

Doresc să fac referire la rolul pe care-l are Poliţia de Frontieră Română în implementarea politicilor comunitare din domeniul managementului integrat al frontierei de stat, în scopul atingerii unui nivel de securitate adecvat al frontierelor sale.  Astfel, instituţia noastră s-a aflat într-o continuă transformare, având în vedere rolul important pe care îl are în contextul general pentru îndeplinirea obligaţiilor ce îi revin ţării noastre, a aplicat standardele şi procedurile comunitare pentru asigurarea, la un înalt nivel, a supravegherii şi controlului trecerii frontierei de stat, precum şi a combaterii infracţionalităţii transfrontaliere sub toate formele de manifestare: migraţie ilegală, contrabandă, trafic de droguri etc.

Care au fost demersurile pe care Poliţia de Frontieră le-a urmat pentru a implementa sistemul unic de vize?

Poliţia de Frontieră aplică prevederile Codului Frontierelor Schengen şi Manualului Schengen, precum şi celelalte prevederi comunitare în materie, supravegherea şi controlul de frontieră fiind realizate în consens cu practica europeană şi angajamentele asumate de ţara noastră. Măsurile întreprinse de instituţia noastră pe această linie au determinat înscrierea în rapoartele de evaluare Schengen a faptului că, din punct de vedere tehnic, România este pregatită să adere la Spaţiul Schengen.

În acest sens, s-au realizat investiţii semnificative pentru securizarea frontierelor, modernizarea infrastructurii şi echipamentelor pentru controlul şi supravegherea frontierelor, precum şi mobilitatea terestră şi navală a PFR, atât din bugetul de stat, cât şi din fonduri europene.

Supravegherea şi controlul frontierelor au fost aduse la standardele cerute de legislaţia UE, cu echipamente de ultimă generaţie, România dispunând de întreaga capacitate pentru a asigura protecţia frontierelor externe la cel mai înalt nivel.

Care au fost obstacolele pe care Politia de Frontieră le-a întâmpinat în vederea gestionării fluxurilor migratorii neregulamentare?

România, comparativ cu frontierele altor state UE, nu s-a confruntat cu un aflux  masiv de persoane care încearcă să treacă fraudulos graniţa, dar situaţia a fost şi este atent monitorizată.

Într-adevar, în acest an s-a constatat o uşoară creştere a numărului cazurilor de migraţie ilegală înregistrate la graniţa cu Serbia, dar supravegherea graniţei în acea zonă a fost întărită.

Astfel, pentru gestionarea eficienta a fenomenului, la nivelul Poliţiei de Frontieră Române au fost luate o serie de măsuri, atât din punct de vedere organizatoric, cât şi pentru creşterea capacităţii operative în zonă, astfel:

• intensificarea supravegherii frontierei prin realizarea unor dispozitive eficiente care să acopere zonele de responsabilitate şi în special zonele de risc identificate la nivelul sectoarelor poliţiei de frontieră;
• pentru întărirea dispozitivului de supraveghere al frontierei de stat  sunt desfăşurate acţiuni comune cu alte instituţii ale Ministerului Afacerilor Interne (Politie, Jandarmerie, Inspectoratul General pentru Aviaţie),  în baza unui plan comun de menţinere, asigurare a ordinii publice şi creşterii gradului de siguranţă a cetăţeanului. Acţiunile de cooperare inter-instituţională se desfăşoară în diferite zone aflate în competenţa Poliţiei de Frontieră Române, situate la graniţa de sud-vest si sud;
• folosirea la capacitate maximă a aparaturii de observare pe timp de zi/noapte şi suplimentarea mijloacelor tehnice de mobilitate și supraveghere în vederea creșterii capacității operative la frontieră – echipamente mobile de supraveghere, echipamente portabile pe principiul termoviziunii, autospeciale de supraveghere pe principiul termoviziunii şi mijloace de mobilitate terestră;
• suplimentarea cu personal din cadrul structurilor operative centrale şi teritoriale, care să acționeze în mod progresiv în zona de frontieră.

Cum a fost regândită dimensiunea securităţii umane după criza refugiaţilor?

Poliţia de Frontieră Română are în responsabilitate 3.140 km de frontieră – pe apă şi pe uscat – din care 2070 km reprezintă frontiera externă a Uniunii Europene, având atribuţii pe linia asigurării supravegherii şi controlului graniţelor, la nivelul standardelor comunitare, pentru prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale.

În activitatea desfăşurată s-a avut în vedere atât creşterea gradului de securitate al frontierelor externe UE, cât şi respectarea legislaţiei interne şi apărarea interesului naţional.

Astfel, încă din luna noiembrie a anului 2015, Poliţia de Frontieră Română a efectuat verificări sistematice asupra cetăţenilor din state membre UE şi non-UE care tranzitează frontiera, în conformitate cu prevederile legislaţiei interne şi internaţionale, în scopul prevenirii tranzitării frontierei de către persoane provenite din state aflate în zonele de conflict și care pot derula activităţi ce reprezintă o ameninţare reală la adresa securităţii interne şi externe.

De asemenea, cum am mai precizat şi în răspunsul anterior, în funcţie de dinamica situaţiei operative pe linia migraţiei ilegale, au fost întreprinse măsurile necesare pentru prevenirea şi combaterea acestui fenomen la frontierele României.

Cum evaluaţi colaborarea Poliţiei de Frontieră cu instituţiile UE şi ale statelor membre?

Politia de Frontieră pune mare accent pe cooperarea cu autorităţile de frontieră din ţările vecine şi din celelalte state ale Uniunii Europene, precum şi cu Agenţia FRONTEX, printr-un schimb de date şi informaţii referitoare la prevenirea si combaterea infracţionalităţii transfrontaliere şi a migraţiei ilegale, în baza protocoalelor, planurilor sau înţelegerilor de cooperare.

Cu statele vecine, cooperarea se derulează şi prin intermediul structurilor de contact aflate la frontierele comune şi urmărește realizarea unui schimb operativ de date şi informaţii, scopul fiind reducerea timpilor de reacţie pentru incriminarea faptelor infracţionale depistate în zona de competenţă.

În ceea ce priveste cooperarea cu Agenţia FRONTEX, Poliţia de Frontieră Română sprijină toate ariile de activitate ale Agenţiei, fiind implicată în activitatea acesteia, de la nivel strategic (prin membrul cu drepturi depline în cadrul Consiliului de Administraţie al Agenţiei – forumul decizional) până la nivelul operaţional, prin detaşarea de experţi cu profilul profesional menţionat de Agenţie.

Specific, în cadrul cooperării cu Agenţia, Poliţia de Frontieră Română participă atât la activităţi cu caracter pur operaţional, cât şi la iniţiative în domeniul activităţilor de pregătire, cercetare şi dezvoltare, analiză de risc şi dezvoltare a capacităţii instituţionale („capacity building”). Trebuie menţionat aici că poliţiştii de frontieră români nu sunt doar cursanţi în cadrul activităţilor de pregătire dar şi traineri, experţi în coordonare pentru activităţile operaţionale, detaşaţi cu profilul de FSO (Frontex Support Officer – ofiţer de sprijin Frontex) sau specialişti într-unul dintre profilurile profesionale instituite de Frontex.

Dincolo de toate aceste aspecte, rolul Poliţiei de Frontieră Române în activităţile Frontex este să participe la efortul comun al tuturor statelor membre ale Uniunii Europene pentru asigurarea securizării frontierelor externe ale UE şi a siguranţei proprietăţii cetăţeanului european prin combaterea infracţionalităţii transfrontaliere.

Care sunt noile norme europene privind căutarea în baza de date?

Începând cu data de 07 aprilie a.c., ca urmare a intrării în vigoare a Regulamentului 458/2017 de modificare a Codului Frontierelor Schengen (Regulamentul 399/2016), adoptat de către Parlamentul European și Consiliul Europei, Poliţia de Frontieră Română efectuează verificări sistematice la intrarea și ieșirea de pe teritoriul statelor membre.

Acestea constau în verificarea documentelor de călătorie și consultarea bazelor de date relevante cu privire la toate persoanele, inclusiv cele care beneficiază de dreptul la liberă circulație în temeiul dreptului UE (și anume cetățenii UE și membrii familiilor lor care nu sunt cetățeni ai UE)  atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire din ţară.

Bazele de date în care se efectuează verificări includ Sistemul de Informații Schengen (SIS),  baza de date a Interpolului privind documentele de călătorie furate și pierdute (SLTD),  precum și bazele de date naționale. Verificările permit statelor membre să se asigure că persoanele respective nu reprezintă o amenințare pentru ordinea publică, securitatea internă sau sănătatea publică, în scopul îmbunătățirii securității Uniunii Europene și a cetățenilor acesteia. Această obligație se aplică pentru toate frontierele externe (aeriene, maritime și terestre), atât la intrare, cât și la ieșire, precum și pentru frontierele interne ale statelor membre pentru care nu s-a luat încă decizia privind eliminarea controalelor la frontierele lor interne (Punctul 9 din Regulametul 458/2017).

Care sunt facilităţile pe care aceste norme le oferă Poliţiei de Frontieră?

Ţara noastră a susţinut constant regula verificărilor sistematice, cu cât mai puţine excepţii, Poliţia de Frontieră aplicând verificări sistematice, la intrarea şi ieşirea din ţară, fapt ce oferă posibilitatea să întreprindă măsuri ferme în toate zonele de competenţă, în vederea prevenirii trecerii frontierei de către persoane provenite din state aflate în zonele de conflict, care pot derula activităţi ce reprezintă o ameninţare reală la adresa securităţii interne şi externe si pentru combaterea eficientă a infracţionalităţii transfrontaliere.

În acelaşi timp, Poliția de Frontieră Română a luat toate măsurile aflate în competenţa instituţiei pentru reducerea timpilor de aşteptare şi asigurarea unui control operativ, fiind depuse toate eforturile în vederea asigurării unui echilibru între securitatea cetăţenilor şi fluenţa traficului de călători.

În acest sens, a fost suplimentat personalul care îşi desfăşoară activitatea la controlul documentelor şi echipamentele folosite pentru verificarea documentelor, iar in punctele de frontieră importante au fost detașați lucrători din cadrul aparatelor centrale ale structurilor teritoriale și din Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.

De asemenea, a fost si este folosită la maxim infrastructura punctelor de trecere a frontierei, în limita configuraţiei acestora și, în funcție de valorile de trafic, s-au creat fluxuri suplimentare de control în punctele de frontieră, pe sensul de intrare sau ieșire din țară, după caz.

Un ultim aspect, pentru a veni in sprijinul participantilor la trafic, Poliția de Frontieră a dezvoltat o aplicație online, pe site-ul instituţiei și este accesibilă oricărui terminal cu acces la internet, care prezintă o medie a timpilor de aşteptare în punctele rutiere de trecere a frontierei pentru anumite intervale de timp. Timpii de aşteptare sunt actualizaţi în timp real, fapt ce ajută utilizatorul să-şi reconfigureze traseul către un punct de frontieră ce înregistrează valori de trafic scăzute.

Ioan Buda s-a născut în anul 1964, în localitatea Cupşeni,  judeţul Maramureş. Îşi desfăşoară activitatea în structurile Poliţiei de Frontieră de 27 de ani, din anul 1990, când şi-a început activitatea ca ofiţer operativ în Punctul de Trecere a Frontierei Borş şi conduce destinele instituţiei din ianuarie 2010.  În anul 2016, a îndeplinit temporar funcţia de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, perioadă în care a condus şi celelalte arme din minister.

În această perioadă s-a familiarizat cu specificul profesiei de poliţist de frontieră la toate nivelurile, a trăit alături de colegi toate momentele frumoase şi grele ale instituţiei,  transformările  prin care Poliţia de Frontieră a trecut în toţi aceşti ani, astfel încât, astăzi, conduce o instituţie modernă, cu oameni profesionişti, conştienţi de rolul şi importanţa pe care le au în supravegherea frontierelor ţării.