Interviu/ Patrick Luca, Invictus România: “Am creat pentru prima dată un curent care se dezvoltă și care are aportul armatei și societății civile”

Competiția internațională “Invictus Games Toronto 2017” va avea loc în perioada 23-30 septembrie, în Canada. Lotul de sportivi care vor reprezenta România este compus din 15 militari români răniți în teatrele de operații, care vor concura la șapte discipline sportive, și anume: atletism, ciclism, canotaj în sală (la simulator), haltere, tir cu arcul, înot și “volei cu șezut” (sport de echipă).

Patrick Luca, președintele Invictus România, ne prezintă obiectivele luptătorilor răniți la “Invictus Games Toronto 2017”, în interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să-mi spuneți care este scopul proiectului “Invictus Team România – 2017”.

Patrick Luca: Să începem cu niște niște delimitări. Proiectul se numește Invictus România și a început în septembrie 2014, odată cu prima ediție a Invictus Games când mai mulți voluntari au decis să sprijine luptătorii noștri răniți pentru ca aceștia să poată participa la astfel de competiții. Însă acesta este numai unul dintre obiectivele proiectului alături de promovarea respectului față de valorile naționale prin crearea unei punți de legătură între armată și societatea civilă.

În cadrul proiectului Invictus România, entitatea Invictus Team Romania, este echipa formată din toți luptătorii răniți și care este sprijinită de un colectiv de asociații non-guvernamentale, așa cum sunt Asociația Voluntarilor Invictus (și inițiatoarea proiectului Invictus), Povestașii, Camarazii, dar și guvernamentale respectiv Ministerul Apărării Naționale sau alte entități administrative.

Cum îi descrieți dumneavoastră pe militarii români răniți în teatrele de operații? Care sunt misiunile la care au participat?

Sunt multe operații în care noi ca armată, prin unitățile de nivel tactic am participat în toată lumea, începând cu Angola și terminând cu Afghanistan. În orice război, în orice luptă există pierderi. România și-a asumat statutul în alianța NATO și ca atare trebuie să își asume și aceste pierderi care în cel mai bun caz, dacă putem spune așa, sunt luptători răniți, iar cel mai rău caz sunt eroii noștri care și-au dat viața pe câmpul de luptă. Noi nu facem diferențe, luptătorii răniți sunt camarazii noștri și suntem alături de ei pentru că și ei ar fi alături de noi dacă am fi în situația lor.

Cine sunt campionii care fac parte din lotul de sportivi care vor reprezenta România la competiția internațională “Invictus Games Toronto 2017” din Canada? Vă rog să ne vorbiţi despre poveştile militarilor români răniți în teatrele de operații.

Pentru noi, toți luptătorii răniți sunt campioni, pentru că cel mai important este ca atunci când întâlnești un obstacol este să faci ceva să-l depășești. Povestea fiecăruia seamănă izbitor cu cele ale celorlalți camarazi, ei suferind traume în urma exploziilor unor dispozitive improvizate sau a unor atentate cu sinucigași. Din acea clipă, fiecare a avut drumul său în viață, cu multe obstacole, provocări, greutăți până în momentul 2016 când în urma participării unora dintre ei ca observatori la Invictus Games Orlando și în urma cererii Șefului Statului Major General, Canada a invitat România la această frumoasă competiție. Din acel moment destinele lor au început din nou să semene pentru că își reprezintă încă o dată țara sub drapel.

Care sunt obiectivele sportivilor la Invictus Games, desfășurate în perioada 23-30 septembrie?

Fiecare luptător rănit are câte un obiectiv individual, să fie mai rapid, mai puternic, mai precis, dar dincolo de aceste obiective este cel al echipei. Scopul Invictus Team Romania este de a reprezenta țara noastră ca o echipă unită prin ajutorul acordat celorlalți camarazi și prin respectul față de acest eveniment unic în istoria noastră.

 Comparativ cu statele membre ale Uniunii Europene, cum se poziţionează România în raport cu sprijinirea militarilor români răniți în teatrele de operații?

Situația s-a îmbunătățit mult de când proiectul Invictus România a făcut cunoscute eforturile luptătorilor răniți. În primul rând sprijinul moral a devenit nu numai semnificativ, dar și vizibil. Mii de oameni sprijină proiectul purtând tricoul Invictus, comunică cu noi pe pagina de facebook Invictus Romania sau de internet www.invictusromania.ro, în timp ce echipa noastră mixtă de voluntari civili și militari planifică și organizează evenimente deosebite cum sunt Triatlonul Invictus, Duatlonul Regal sau Ștafeta Veteranilor. Și sprijinul material este la un nivel mult ridicat față de 2014. Românii donează pentru a susține echipa, de asemenea, organizatorii de competiții sportive invită luptătorii răniți să participe în acțiunile lor (Aiud Maraton, Fundația Comunitară Sibiu, SmartAtletic, Asaltul Lupilor, Ultimate Mudness), sponsori importanți (Transgaz, Jaguar Land Rover, Telekom, OMV Petrom, AirFrance, ExxonMobil Clinicile Dr. Leahu) au venit în întâmpinarea nevoilor noastre ca aport în campania “Pedalăm pentru Invictus 2017” demarată și organizată de Asociația Povestașii în Parteneriat cu Asociația Voluntarilor Invictus. De asemenea Asociația Camarazii ajută luptătorii răniți prin achiziționarea de echipamente. Nu în ultimul rând, suntem sprijiniți de autoritățile noastre, șeful Statului Major General, Ministrul Apărării Naționale și Președintele României numărându-se printre cei care au purtat tricoul Invictus. Sigur că mai este destul de îmbunătățit pentru a ajunge la standardele ridicate ale altor țări; dacă ne uităm numai la accesul persoanelor cu dizabilități în mijloacele de transport sau în instituții publice, putem identifica ușor multe probleme. Important este însă că am creat pentru prima dată un curent care se dezvoltă și care are aportul atât al armatei cât și al societății civile, spre deosebire de alte țări în care nu există cel din urmă de exemplu.

Pentru ca misiunile desfășurate în teatrele de operare implică numeroase riscuri, la finalul acestui interviu vă rog să ne vorbiți despre militarii care și-au pierdut viața. Care este dimensiunea pierderilor umane înregistrate în timpul misiunilor?

Orice viață este neprețuită și toți oamenii sunt de neînlocuit în sufletul nostru, așa că dimensiunea pierderilor e irelevantă. Ce este relevant însă, este că noi românii trebuie să înțelegem că militarii merg în astfel de operații, care implică riscuri, pentru că țara noastră are nevoie să-și respecte și onoreze statutul de aliat. Toți militarii care sunt dislocați în teatrele de operații primesc acest ordin de la cel mai înalt nivel și numai atât. Pentru a avansa în carieră și a aduce ceva bun în sistem trebuie să câștigi experiență în astfel de operații externe. Șeful Statului Major General și Subofițerul de Comandă al Statului Major General se numără de exemplu printre militarii cu cea mai mare experiență în teatre de operații.

Camarazii pe care i-am pierdut, ca și bunicii și străbunicii pe care i-am pierdut în războaiele mondiale, nu vor fi înlocuiți de nimeni, dar ei vor trăi prin noi, atât timp cât ne aducem aminte de ei, cât mergem să le aprindem o lumânare, să le ducem o floare, un drapel și să ne reculegem la mormântul lor.

Lotul Invictus România

Atletism

–        maior Laurențiu Șerban, rănit în anul 2006, în Afganistan;

–        plutonier Doru Hamza, rănit în anul 2008, în Afganistan;

–        sergent Bogdan Dragomir, rănit în anul 2016, în Afganistan.

Ciclism

–        plutonier adjutant principal Costel Stanciu, rănit în anul 2012, în Afganistan;

–        plutonier adjutant Costinel Slăniceanu, rănit în anul 2006, în Afganistan;

–        plutonier major Irinel Matei, rănit în anul 2008, în Afganistan.

Canotaj în sală (la simulator)

–        locotenent Ciprian Iriciuc, rănit în anul 2015, în Afganistan;

–        plutonier major Dumitru Paraschiva, rănit în anul 2009, în Afganistan.

Haltere

–        maior Nicolae Grigore, rănit în anul 2007, în Afganistan;

–        plutonier adjutant principal Eugen Mănăilă, rănit în anul 2010, în Afganistan.

Tir cu arcul

–        caporal Eugen Pătru,  rănit în anul 2014, în Afganistan;

–        plutonier Ionuț Butoi, rănit în anul 2008, în Afganistan;

–        colonel Augustin Pegulescu, rănit în anul 2009, în Afganistan;

–        colonel (rtr.) Dorin Petruț, rănit în anul 2007, în Irak.

Înot

–        plutonier major Ionel Eugen Bida, rănit în anul 2010, în Afganistan;

La disciplina de echipă „Volei din şezut” sunt înscrişi toţi cei 15 sportivi.