Raportarea la drepturile persoanelor private de libertate a produs puternice reverberaţii în cadrul societăţii româneşti, identificând numeroase frământări și clivaje generate de interesul și acțiunile Guvernului și majorității parlamentare de a utiliza prerogativa acordării grațierii colective. Aceste demersuri aduc din nou în prim plan problema supraaglomerării și respectării condițiilor de detenție, probleme care au fost, de altfel, semnalate prin hotărârile luate de CEDO împotriva României. Ne punem astfel întrebări cu privire la gradul de progres înregistrat de România pentru a respecta standardele internaționale privind condițiile de detenție. În același timp, nu putem neglija provocările care au rămas nerezolvate, motiv pentru care trebuie să identificăm acele măsuri care pot contribui în mod eficient la rezolvarea acestora.

Ştefan Deaconu este profesor de drept constituțional la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, avocat în Baroul Bucureşti şi Preşedinte al Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. În perioada 2005-2012 a îndeplinit funcţia de consilier prezidenţial pe probleme juridice în cadrul Administraţiei Prezidenţiale a României. Ştefan Deaconu a realizat o analiză privind impactul graţierii colective asupra dimensiunii suprapopulării penitenciarelor, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

02

Vladimir-Adrian Costea: În ce măsură dreptul Parlamentului de a acorda grațiere colectivă este unul discreționar? Există limite cu privire la utilizarea prerogativelor constituționale privind acordarea grațierii colective?

Ştefan Deaconu: În calitate de autoritate legiuitoare a țării, Parlamentul are dreptul de a adopta o lege de acordare a grațierii colective. Limitele constituționale ale acestui drept conferit Parlamentului sunt cele referitoare la tipul de lege care trebuie adoptată. Astfel, Constituția, în art. 73 alin. 3 lit. i și Legea nr. 546/2002 privind grațierea și procedura acordării grațierii, în art. 2, prevăd faptul că numai prin legea organică se poate acorda grațierea colectivă.

Din punct de vedere constituțional, grațierea colectivă poate fi acordată de către Guvern prin OUG?

Există art. 2 și art. 15 în Legea nr. 546/2002 privind grațierea și procedura acordării grațierii care prevăd că ,,Art. 2: Graţierea poate fi acordată individual, prin decret al Preşedintelui României, potrivit art. 94 lit. d) din Constituţia României, republicată, sau colectiv, de către Parlament, prin lege organică, conform prevederilor art. 73 alin. (3) lit. i) din Constituţia României, republicată; Art. 15: (1) În cazul iniţierii legii de graţiere de către Guvern, sarcina elaborării proiectului de lege revine Ministerului Justiţiei. (2) Administraţia Naţională a Penitenciarelor poate face propuneri motivate Ministerului Justiţiei în vederea iniţierii unei legi de graţiere’’.

Aceste dispoziții mă îndreptățesc să consider că nu poate fi adoptată o Ordonanță de urgență de către Guvern privind acordarea grațierii colective, acest atribut fiind unul exclusiv al Parlamentului.

Care sunt criteriile pe care le considerați oportune în vederea acordării grațierii colective?

Cred că numărul persoanelor care ar putea beneficia de instituţia graţierii colective, tipul de fapte penale pentru care se acordă această grațiere şi motivele acordării graţierii sunt criteriile de care ar trebui ținut cont atunci când Parlamentul ia în calcul o astfel de lege. Dacă la un moment dat, de instituţia graţierii colective vor beneficia foarte mulţi condamnaţi atunci instrumentul juridic al sancţiunii penale ajunge să nu işi mai aibă rostul. De asemenea, dacă persoane condamnate pentru fapte penale foarte grave sunt graţiate, sau dacă motivele acordării graţierii nu sunt solid justificate, cetăţenii ajung să nu mai fie de acord cu acest tip de clemenţă juridică.

Care sunt efectele pe care grațierea colectivă o poate genera în societate?

Sunt două efecte: unul pozitiv și unul negativ. Cel pozitiv constă în faptul că persoanelor condamnate pentru fapte penale puțin grave pentru societate, li se dă șansa de reintegrare în comunitate și totodată sunt degrevate penitenciarele de supra aglomerare și de o cheltuială în plus a statului cu întreținerea acestor deținuți.

Cel negativ constă în faptul că utilizarea în exces a instituţiei graţierii conduce cu sine la slăbirea legii şi, implicit, a statului de drept.

Ce relație există între utilizarea grațierii colective și reacția societății civile din România, în special în ceea ce privește încrederea cetățenilor față de instituțiile statului?

Cred că cetățenii sunt deschiși ideii de grațiere colectivă care să fie acordată la o anumită perioadă de timp. Câtă vreme această grațiere colectivă va fi acordată în mod cumpătat, ea nu va trezi o reacţie adversă în rândul cetăţenilor. Dacă însă, acordarea graţierii se va face pentru fapte penale considerate grave de către lege şi societate (ex. omor, viol, genocid, corupţie, etc.) sau pentru anumite categorii de persoane (ex. politicieni sau persoane din anturajul acestora), atunci încrederea cetăţenilor în instituţiile statului şi în instrumentele juridice puse de lege la îndemâna acestora va scădea.

De la începutul acestui an problematica acordării grațierii colective a acaparat agenda politică. Vă rog să îmi spuneți care sunt avantajele și dezavantajele pe care această măsură le generează asupra problematicii supraaglomerării și condițiilor pe care deținuții le întâmpină în penitenciare?

V-am spus deja că eu consider că acordarea grațierii colective va produce două efecte: unul pozitiv și unul negativ. Cel pozitiv constă în faptul că persoanelor condamnate pentru fapte penale puțin grave pentru societate, li se dă șansa de reintegrare în comunitate și totodată sunt degrevate penitenciarele de supra aglomerare și de o cheltuială în plus a statului cu întreținerea acestor deținuți.

Cel negativ constă în faptul că utilizarea în exces a instituţiei graţierii conduce cu sine la slăbirea legii şi, implicit, a statului de drept. Mai ales, dacă acordarea grațierii colective se va face pentru anumite fapte penale considerate grave sau în cauze în care nu s-au recuperat prejudiciile materiale cauzate.

 

Tags: , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu