Interviu/ Bogdan Călinescu, director IREF din Paris : ‘‘Să nu ne așteptăm la un discurs al lui Macron având importanţa celui pronunțat de președintele Trump în Polonia’’

Vizita președintelui Emmanuel Macron în România, la 100 de zile după preluarea mandatului, reprezintă un moment important pentru diplomația românească. După întâlnirile din acest an ale președintelui Klaus Iohannis cu omologul american, Donald Trump, și cancelarul german Angela Merkel, întâlnirea cu președintele francez oferă diplomației românești o nouă oportunitate de imagine și de negociere. Imigrația și situația lucrătorilor detașați se vor regăsi, cel mai probabil, pe agenda subiectelor abordate în cadrul întrevederii dintre Klaus Iohannis și Emmanuel Macron.

Bogdan Călinescu, director al Institutului de Cercetări Economice şi Fiscale (IREF) din Paris şi preşedinte-fondator al asociaţiei Entrepreneur Junior, ne oferă o imagine de ansamblu cu privire la importanţa vizitei preşedintelui Emmanuel Macron în România, în interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Vladimir Adrian Costea: Cum au evoluat relațiile diplomatice și economice dintre România și Franța în ultimii ani?

Bogdan Călinescu: Relațiile diplomatice au fost întotdeauna cordiale, protejate de simbolul francofiliei românilor care, din păcate, se pierde pe zi ce trece. În februarie 2015, Klaus Iohannis a fost la Paris unde s-a întâlnit cu fostul președinte François Hollande. De asemenea, François Hollande a vizitat România în septembrie 2016. S-a vorbit de subiecte sensibile precum aderarea României la spațiul Schengen, situația din Ucraina și problema… romilor care a devenit de câțiva ani buni, o temă recurentă la întâlnirile diplomatice dintre cele două țări.

Cum se raportează astăzi, președinții celor două țări la viitorul proiectului european și al NATO?

Schengen și NATO sunt inevitabil în discuții. Din păcate, terorismul a încetinit mult adeziunea la Schengen. Populația franceză e din ce în ce mai sensibilă la deschiderea frontierelor și la circulația liberă pe care le consideră drept atuuri pentru teroriști, deși majoritatea celor care comit atentate sunt originari din țările europene. Cât despre NATO, Franța, care a avut întotdeauna un resentiment anti-american, e conștientă că românii sunt – încă – pro-americani și mizează foarte mult pe protecția Statelor Unite. Putin e o problemă pentru România însă nu și pentru francezi care-l văd drept un apărător al creștinismului și un zid față de invaziile migratoare.

Cum este perceput Președintele Iohannis de către noul Președinte francez, Emmanuel Macron? Identificați o posibilă schimbare în relațiile celor doi șefi de stat față de mandatele lui Sarkozy și Hollande?

La prima vedere, nu văd mari schimbări. Macron e un european convins, un președinte care pare cultivat și cosmopolit. Deși l-a invitat pe Putin la castelul din Versailles, a avut o poziție clară față de propaganda rusă în Franța care ia din ce în ce mai mari proporții. Și s-ar putea ca dosarul Schengen să avanseze…

Care este mesajul pe care Macron îl transmite ca urmare a vizitei efectuate în România?

Președintele Macron a anunțat că va aborda doua subiecte esențiale: imigrația și lucrătorii detașați. În privința migranților, președintele francez e foarte critic la adresa unor țări precum Polonia și Ungaria care refuză să primească refugiații din Siria sau din alte țări musulmane. Macron s-a gândit chiar la niște sancțiuni împotriva acestor ţări. E posibil ca el să negocieze cu președintele Iohannis acest aspect promițându-i să-l susțină cu privire la spațiul Schengen.

Cât despre lucrătorii detașați, e vorba de un subiect ce revine constant de mai bine de 10 ani, cam de când România a intrat în UE. Politicienii francezi, de stânga sau de dreapta, acuză ţări precum România că trimit muncitori în Franța unde lucrează având statulul și protecțiile sociale din țara de origine. Pentru ei, e vorba de un fel de “dumping social”. De fapt, acesta e un pretext pentru a nu reforma piața muncii și politica socială în Franța. Un exemplu doar: un angajat francez cu un salariu de 2 000 de euro pe lună, costă de fapt 4 000 de euro pe lună patronului din cauza impozitelor și cheltuielilor de protecție socială. Bineînțeles că preferă să angajeze pe cineva care costă mai ieftin! Pe de altă parte, sunt în jur de 200 000 de lucrători detașați în Franța, ceea ce înseamnă cam 1 % din forța de muncă privată. Majoritatea vin din Portugalia, Belgia, Germania… Sunt deci și calificați, trimiși de întreprinderi serioase. Iar lucrătorii francezi detașați în alte țări sunt și ei în jur de 150 000…

În ce măsură vizita lui Macron în România va schimba rolul și imaginea României în cadrul UE și NATO?

Dificil de răspuns la această întrebare. Să sperăm că urmările vor fi pozitive. Oricum, să nu ne așteptăm la un discurs al lui Macron având importanţa celui pronunțat de președintele Trump în Polonia…