Interviu/ Comisar de penitenciare Cristina Crăciun (ANP): “Sistemul penitenciar românesc depune toate eforturile necesare pentru a respecta standardele impuse de CEDO sau de CPT”

Raportarea la drepturile persoanelor private de libertate a produs puternice reverberaţii în cadrul societăţii româneşti. Dezbaterile apărute în spaţiul public au adus din nou în prim plan problema supraaglomerării și respectării condițiilor de detenție, probleme care au fost, de altfel, semnalate prin hotărârile luate de CEDO împotriva României. Ne punem astfel întrebări cu privire la gradul de progres înregistrat de România pentru a respecta standardele internaționale privind condițiile de detenție. În același timp, nu putem neglija provocările care au rămas nerezolvate, motiv pentru care trebuie să identificăm acele măsuri care pot contribui în mod eficient la rezolvarea acestora.

Pornind de la diversitatea și complexitatea acestor probleme, Cristina Crăciun, Comisar de penitenciare, Sef al Serviciului Cabinet din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, a realizat o analiză cu privire la evoluția dimensiunii supraaglomerării și a respectării condițiilor de care dispun persoanele condamnate în spațiile de încarcerare, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Vladimir Adrian Costea: Având ca reper hotărârile pilot ale CEDO asupra României, cum evaluați respectarea drepturilor deținuților în penitenciarele din România? Pe plan național identificați discrepanțe cu privire la condițiile pe care le regăsim în penitenciare sau, dimpotrivă, putem spune că aceste probleme le putem identifica în orice penitenciar din România?

Cristina Crăciun: Prin Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările ulterioare, au fost statuate următoarele drepturi acordate persoanelor private de libertate: libertatea conştiinţei, a opiniilor şi libertatea credinţelor religioase, dreptul la informaţie, dreptul la consultarea documentelor cu caracter personal, asigurarea exercitării dreptului la asistenţă juridică, dreptul de petiţionare şi dreptul la corespondenţă, dreptul la convorbiri telefonice, dreptul la comunicări on-line, dreptul la plimbare zilnică, dreptul de a primi vizite şi dreptul de a fi informat cu privire la situaţiile familiale deosebite, dreptul la vizită intimă, dreptul de a primi, cumpăra şi a deţine bunuri, dreptul la asistenţă medicală, tratament şi îngrijiri, dreptul la asistenţă diplomatică, dreptul la încheierea căsătoriei, dreptul de a vota, dreptul la odihnă şi repausul săptămânal, dreptul la muncă, dreptul la învăţământ, dreptul la hrană, ţinută, cazarmament şi condiţii minime de cazare.

Administraţia Naţională a Penitenciarelor acordă o atenţie deosebită recomandărilor organizaţiilor pentru apărarea drepturilor omului şi depune eforturi constante pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, completarea cadrului normativ şi profesionalizarea personalului sistemului penitenciar, în scopul aplicării şi respectării prevederilor legale ce reglementează domeniul executării pedepselor privative de libertate.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a fost  sesizată de un număr foarte mare de plângeri ale deţinuţilor, Administrația Națională a Penitenciarelor formulând puncte de vedere către Agentul guvernamental pentru CEDO, cu privire la aspectele reclamate ce țin de condiţii inumane sau degradante.

Având în vedere supraaglomerarea din penitenciare există condiții de cazare cu spațiu individual foarte restrâns şi neigienic, lipsă constantă de intimitate, activităţi reduse în celule datorită solicitării mari a personalului şi a facilităţilor disponibile, servicii medicale suprasolicitate, tensiune crescută între deţinuţi, cu aceste probleme confruntându-se mai multe unități penitenciare.

Facem precizarea că în timpul executării pedepselor şi a măsurilor privative de libertate este interzisă orice formă de discriminare pe temei de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, gen, orientare sexuală, opinie ori apartenenţă politică, avere, origine socială, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă, infecţie HIV/SIDA sau pentru alte temeiuri de acelaşi fel. Încălcarea acestor prevederi se pedepseşte potrivit legii penale.

Persoanele condamnate au dreptul la libertatea credinţelor religioase fără a aduce atingere libertăţii credinţelor religioase ale celorlalte persoane condamnate. Deţinuţii pot participa, pe baza liberului consimţământ, la servicii sau întruniri religioase organizate în penitenciare, pot primi vizite ale reprezentanţilor cultului respectiv şi pot procura şi deţine publicaţii cu caracter religios, precum şi obiecte de cult.  De asemenea, facem precizarea că în acord cu cadrul legal aplicabil în domeniu, administraţia fiecărui penitenciar asigură condiţii adecvate pentru prepararea, distribuirea şi servirea hranei potrivit normelor de igienă a alimentaţiei, în funcţie de vârstă, starea de sănătate, natura muncii prestate, cu respectarea convingerilor religioase asumate de către persoana condamnată printr-o declaraţie pe propria răspundere.

Care este dimensiunea suprapopulării penitenciarelor din România? În ce măsură hotărârile CEDO au influenţat nivelul de populare din penitenciare?

La data de 30.08.2017, sistemul penitenciar avea în custodie 26.529 persoane şi înregistra o capacitate de deţinere, raportată la un spaţiu de 4 m² pentru fiecare deţinut, de 19.121 locuri de cazare. Astfel, deficitul de cazare înregistrat la data de referinţă este de 7.408 locuri de deţinere, iar indicele de ocupare a capacităţii de cazare atinge valoarea de 138,74%.

Măsurile care vizează sistemul penitenciar nu produc efecte imediate și necesită o perioadă de timp pentru ca efectele să poată fi observate, să fie diminuat fenomenul supraaglomerării, îmbunătățite condițiile de detenție, precum și condițiile de lucru ale personalului, fapt ce presupune alocarea de fonduri, în mod constant.

Cum se poziționează România în raport cu celelalte state membre ale Uniunii Europene în privința respectării acestor standarde?

Sistemul penitenciar românesc depune toate eforturile necesare pentru a respecta standardele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi a Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante pentru fiecare deținut și se raportează, în principal, la standardele impuse de normele europene și nu la celelalte state, însă schimburile de experiență  și modelele de bune practici sunt binevenite, fiind analizată oportunitatea aplicării la nivelul sistemului penitenciar românesc, în limita reglementărilor legale.

Care sunt investiţiile făcute în penitenciare în ultimii ani?

În contextul eradicării fenomenului de supraaglomerare, precum şi pentru îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, Guvernul României a aprobat Memorandumul cu tema Intenţia CEDO de aplicare a procedurii Hotărârii pilot în cauzele privind condiţiile de detenţie, document în conţinutul căruia Guvernul României şi-a asumat obligaţia de a comunica calendarul măsurilor ce urmează a fi adoptate în acest domeniu, inclusiv proiecţia bugetară pentru perioada 2016-2020. Astfel, în luna aprilie 2016 a fost aprobat, de către Guvern, calendarul de măsuri necesare îmbunătăţirii condiţiilor de detenţie şi a sistemului de probaţiune, până la finele anului 2023, fiind estimată darea în folosinţă a 10.895 locuri noi de cazare şi modernizarea a 1.651 locuri de cazare.

În acest sens, Administraţia Naţională a Penitenciarelor s-a preocupat de dezvoltarea infrastructurii sistemului administraţiei penitenciare în conformitate cu prevederile legale şi normele europene de detenţie, urmărind:

• identificarea clădirilor din cadrul locurilor de deţinere, în vederea transformării în spaţii de cazare (lucrări de reparaţii curente şi capitale);
• preluarea de noi spaţii de la alte instituţii ale statului, în vederea amenajării ca spaţii de deţinere;
• crearea de noi spaţii de cazare prin lucrări de natura investiţiilor.

Măsurile luate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor împreună cu conducerile unităţilor subordonate vizează în primul rând maximizarea capacităţii de cazare, aceste măsuri urmărind scăderea deficitului de locuri de cazare. Persoanele private de libertate sunt cazate pe pavilioane şi camere în raport de tipul de personalitate, de nevoile de dezvoltare personală, ținându-se cont de regimul de detenție al persoanei și gradul de ocupare al penitenciarelor, obiectivele majore urmărite fiind de a reduce violența în mediul carceral și de îmbunătățire a condițiilor de exercitare a drepturilor prevăzute de lege.

La data de 19 ianuarie 2016, Guvernul României a aprobat Memorandumul cu tema Intenţia CEDO de aplicare a procedurii Hotărârii pilot în cauzele privind condiţiile de detenţie, fiind elaborat Planul de măsuri aferent Recomandării nr. 2 a Memorandului care are ca obiectiv îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie şi diminuarea fenomenului supraaglomerării (elaborarea de către Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerului Finanţelor Publice a unui calendar al măsurilor ce urmează a fi adoptate, inclusiv proiecţiile în plan bugetar).

În conţinutul Planului de măsuri se regăseşte inclusiv construirea a două noi penitenciare, termenul de dare în folosinţă, la capacitate maximă, fiind anul 2021. Planul este structurat în trei etape, care cuprind:

• Etapa I (măsuri pe termen scurt): 2016-2017 – locuri noi de cazare: 875 şi locuri modernizate: 200;
• Etapa a II-a (măsuri pe termen mediu): 2018-2020 – locuri noi de cazare: 7.520 şi locuri modernizate: 1.451;
• Etapa a III-a (măsuri pe termen lung): 2021-2023 – locuri noi de cazare: 2.500.

Calendarul de măsuri a cuprins următoarele direcţii de acţiune: 

Construirea de penitenciare noi;

Transformarea unor spaţii existente în noi locuri de deţinere prin schimbări de destinaţie;

Modernizarea spaţiilor de cazare existente;

Preluarea de noi imobile în vederea creşterii capacităţii de cazare;

Continuarea obiectivului de investiţii Secţie de deţinere oraş Pantelimon.

Măsurile pe termen scurt luate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor împreună cu conducerile unităţilor subordonate, în perioada 2012-2014, au vizat în primul rând maximizarea capacităţii de cazare.

În mod concret, în perioada 2012-2014, examinarea tuturor spaţiilor aflate în administrarea penitenciarelor a fost un obiectiv care s-a concretizat prin darea în folosinţă a unui număr de 2622 locuri de cazare prin lucrări de investiţii, reparaţii curente şi capitale. În anul 2015 au fost finalizate lucrările de modernizare a unui număr de 300 locuri de deţinere la penitenciarele Mărgineni şi Codlea.

În cursul anului 2016 au fost realizate 679 locuri noi de cazare prin lucrări de investiţii şi reparaţii curente (Craiova – 24, Găeşti – 208, Gherla – 60, Botoşani – 36, Bucureşti Rahova – 155, CE Târgu Ocna – 18, CE Buziaş – 46, Oradea – 32, Spital Dej 6, Slobozia – 4, Timişoara – 50, Tulcea – 40).

Prin Memorandum, a fost aprobată construirea a două penitenciare noi, de câte 1000 locuri de cazare:

1. P 47 – Berceni – se va construi în localitatea Berceni, jud. Prahova, pentru care a  fost obţinut avizul de la Ministerul Finanțelor Publice pentru studiul de prefezabilitate. În conformitate cu adresa Ministerului Justiției transmisă ANP, s-a solicitat Statului Major General  o detaliere a condiționărilor impuse prin avizul favorabil emis în cazul acestui obiectiv de investiții. În urma analizării informațiilor primite, ANP va propune o întâlnire de lucru la Ministerul Justiției, în vederea stabilirii măsurilor ce se impun pentru continuarea obiectivului de investiții,
2. P 46 – Caracal se va construi în localitatea Caracal, județul Olt, pentru care a fost obţinut avizul de la Ministerul Finanțelor Publice pentru studiul de prefezabilitate. În data de 14.07.2017 a fost înaintat la Ministerul Justiției proiectul de hotărâre de guvern privind aprobarea achiziției studiului de fezabilitate  aferent obiectivului de investiții P 47 Penitenciar Berceni.

Prin intermediul Mecanismului Financiar Norvegian 2009-2014, începând cu anul 2015, în vederea îmbunătăţirii condiţiilor materiale de detenţie, au fost demarate lucrări de modernizare a 200 locuri de cazare la Penitenciarul Bacău, destinate cazării persoanelor private de libertate tinere. Lucrările de modernizare au fost finalizate în cursul lunii aprilie 2017, fiind cazaţi tineri din regimurile deschis şi semideschis în aceste spaţii. De asemenea, în cadrul Penitenciarului Gherla a fost construită o comunitate terapeutică cu o capacitate de 60 locuri destinată deţinutelor.

În cadrul Mecanismului Financiar Norvegian 2014-2021, al cărui Memorandum de Înţelegere a intrat în vigoare din 14 octombrie 2016, vor fi finanţate o serie de măsuri de investiţie în infrastructură, în perioada 2018-2023. În baza Memorandumului de Înţelegere a fost dezvoltată o Notă Concept, în cadrul căreia s-a propus crearea a minim 1420 noi locuri de cazare.

Pentru limitarea efectelor supraaglomerării au fost elaborate la nivelul instituţiilor cu atribuţii în acest sens şi supuse dezbaterii publice două proiecte legislative, respectiv: proiectul de lege pentru graţierea unor pedepse şi a unor măsuri educative privative de libertate şi proiectul de Lege (pentru modificarea Legii nr. 254/2013) privind reducerea pedepselor care prevede compensarea perioadelor de timp executate într-un spaţiu necorespunzător prin zile considerate ca executate.

În Monitorul Oficial al României, Partea I,  nr. 571 din data de 18.07.2017 a fost publicată Legea nr. 169/14.07.2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, care prevede că, la calcularea pedepsei executate efectiv, se are în vedere, indiferent de regimul de executare a pedepsei, ca măsură compensatorie, şi executarea pedepsei în condiţii necorespunzătoare caz în care, pentru fiecare perioadă de 30 de zile executate în condiţii necorespunzătoare, chiar dacă acestea nu sunt consecutive, se consideră executate, suplimentar, 6 zile din pedeapsa aplicată.

În sensul actului normativ, se consideră executare a pedepsei în condiţii necorespunzătoare cazarea în oricare dintre situaţiile următoare:

1. cazarea într-un spaţiu mai mic sau egal cu 4 mp/deţinut, care se calculează, excluzând suprafaţa grupurilor sanitare şi a spaţiilor de depozitare a alimentelor, prin împărţirea suprafeţei totale a camerelor de deţinere la numărul de persoane cazate în camerele respective, indiferent de dotarea spaţiului în cauză;
2. lipsa accesului la activităţi în aer liber;
3. lipsa accesului la lumină naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilaţie;
4. lipsa temperaturii adecvate a camerei;
5. lipsa posibilităţii de a folosi toaleta în privat şi de a se respecta normele sanitare de bază precum şi a cerinţelor de igienă;
6. existenţa infiltraţiilor, igrasiei şi mucegaiului în pereţii camerelor de detenţie.

Dispoziţiile se aplică în mod corespunzător şi la calcularea pedepsei executate efectiv ca măsură preventivă/pedeapsă în centrul de reţinere şi arestare preventivă în condiţii necorespunzătoare.

Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie reprezintă o prioritate, astfel că în anul 2016 au fost utilizate fonduri pentru reparaţii curente în sumă de 7.769.558 lei repartizate astfel:

Pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție prin lucrări de reparații curente, în anul 2017, au fost alocate fonduri în valoare de 3.282.220 lei.