Vizita președintelui Emmanuel Macron în România, la 100 de zile după preluarea mandatului, reprezintă un moment important pentru diplomația românească. După întâlnirile din acest an ale președintelui Klaus Iohannis cu omologul american, Donald Trump, și cancelarul german Angela Merkel, întâlnirea cu președintele francez oferă diplomației românești o nouă oportunitate de imagine și de negociere. Imigrația și situația lucrătorilor detașați s-au regăsit pe agenda subiectelor abordate în cadrul întrevederii dintre Klaus Iohannis și Emmanuel Macron, generând abordări diferite din partea celor doi preşedinţi.

În interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunk, Antonia Colibăşanu, analist senior şi director relaţii strategice la Geopolitical Futures ne oferă o imagine de ansamblu cu privire la importanţa vizitei preşedintelui Emmanuel Macron în România.

 Colibasanu

Vladimir Adrian Costea: Care este mesajul pe care Președintele Macron îl transmite ca urmare a vizitei efectuate în România?

Antonia Colibăşanu: Președintele Macron a vizitat România, Bulgaria și Austria și s-a întâlnit cu liderii țărilor din Europa Centrală și de Est în aceleași zile în care guvernul său publica primele rezultate ale discuțiilor cu sindicatele și asociațiile de afaceri din Franța privitoare la reforma Codului Muncii francez. Acest lucru indică prioritatea președintelui francez: să arate electoratului că muncește pentru a soluționa problemele discutate în campanie, dintre care, cea mai stringentă este șomajul ridicat. În campania electorală, problema șomajului a fost legată de cea a muncitorilor delegați care, acceptă, pentru proiectele de lucru temporare, salarii sub nivelul celor din Franța. Subsidiar, imaginea președintelui francez este de reformator pentru Franța – atât în sensul soluționării problemelor socio-economice, dar și referitor la repoziţionarea Franței ca lider European, alături de Germania. Vizita în România – și întâlnirile cu ceilalți lideri regionali, arată că Macron este dispus să discute cu statele din regiune pentru a reechilibra balanţa occidentală, în asumarea unui rol important pentru reforma Uniunii Europene. Sigur, putem interpreta faptul că președintele Franței a vizitat România și simbolic: confirmă tradiția relațiilor bilaterale româno-franceze, dar subliniază și munca diplomației românești, în condițiile în care percepția despre omul politic Macron este aceea de reformator al sistemului european.

Cum se poziționează România în raport cu cererile lui Emmanuel Macron privind reglementarea situației lucrătorilor detașați din Uniunea Europeană?

Deși presa franceză menționează românii în majoritatea articolelor dedicate problemei lucrătorilor detașați, numărul acestora este nesemnificativ statistic. Lucrătorii polonezi sunt cei mai mulți în Franța, urmați de portughezi, belgieni, germani și italieni. Totuși, numărul lucrătorilor români detașați este semnificativ în alte țări europene, precum Spania sau Italia. În cazul reglementării europene, România, alături de Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Bulgaria, Lituania, Letonia și Estonia a semnat o scrisoare comună prin care și-a exprimat poziția, contrară revizuirii directivei în vigoare din 1996. Pentru aceste state, nivelul salarial mai scăzut decât al celorlalte state occidentale constituie un avantaj competitiv. România, ca și celelalte state din regiunea central-est europeană, susține că efectele directivei și ale unei potențiale reformări ale acesteia trebuie evaluate cu atenție, înaintea adoptării unei decizii.

Care este impactul revizuirii Directivei 71/1996 asupra lucrătorilor detașați în spațiul european?

Din câte știu eu, nu s-a realizat un studiu de impact la nivel european. Tocmai aceasta este întrebarea pe care statele din estul Europei o ridică celor din Vest, prin poziția lor.

În ce măsură vizita lui Macron în România contribuie la întărirea relațiilor diplomatice și economice dintre România și Franța?

Vizitele bilaterale la nivel înalt contribuie la îmbunătățirea relațiilor diplomatice. Cu atât mai mult cu cât Franța este un investitor semnificativ în România, această vizită transmite un mesaj pozitiv mediului economic din cele două state.

Cum se raportează astăzi, președinții celor două țări la viitorul proiectului european și al NATO?

Ambele state sunt membre UE și NATO. Sigur, prioritățile lor sunt diferite datorită poziției geostrategice. Franța este implicată în procesele decizionale din zona euro și privește zona Mării Mediterane ca principala sursă de risc de securitate. În acest sens, momentan, Franța susține reformarea zonei euro – propunând diverse formate în acest sens și privind pragmatic un eventual proiect al Europei cu mai multe viteze. Parisul se implică, de asemenea, activ în conturarea politicii UE pentru soluționarea crizei refugiaților. La nivel european, România se declară împotriva conturării unei Europe cu două viteze și privește bazinul Marii Negre și Rusia ca principala sursă de risc securitar.

Cum este perceput Președintele Iohannis de către noul Președinte francez, Emmanuel Macron? Identificați o posibilă schimbare în relațiile celor doi șefi de stat față de mandatele lui Sarkozy și Hollande?

În geopolitică, studiem poziția statelor națiune și interesele acestora. Atitudinea liderilor unul față de celălalt, deși interesantă, este mult mai puțin importantă pentru noi. Liderii susțin interesul național al țării lor. Vizitele președintelui Macron sunt despre interesul Franței, așa cum cele făcute de președintele Iohannis sunt despre interesul României. Relația dintre cei doi nu este doar una personală, ci interesul național dictează subiectele discutate și evoluția relațiilor bilaterale interstatale.

În ce măsură vizita lui Macron în România va schimba rolul și imaginea României în cadrul UE și NATO?

Rolul României în cadrul UE, NATO, al altor instituții internaționale și chiar în lume este definit prin interesul național, dat de prioritățile geostrategice. Vizita unui președinte a unui stat prieten nu modifică modul în care România va acționa la nivel internațional. Imaginea de țară sigur că beneficiază de pe urma mențiunilor pozitive despre România, iar în contextul vizitei au existat astfel de mențiuni. Dar aici vorbim despre altceva decât geopolitică: anume, comunicare strategică.

 

 

Tags: , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu