„Cartea Albă” prezentată în martie a.c. de preşedintele Juncker a readus în prim plan dezbaterile privind instituționalizarea unei Europe cu mai multe viteze. Acumularea momentelor de criză pentru Uniunea Europeană a divizat și mai mult statele membre, îngreunând continuarea construcției Uniunii Europene într-o singură direcție. În dicursul din 13 septembrie, preşedintele Juncker a subliniat că “Europa trebuie să respire cu ambii plămâni, atât cu cel de est, cât și cu cel de vest”, propunând un scenariu ambițios, menit să genereze unitate și coeziune în UE. În ce măsură statele membre se vor ralia acestui scenariu? Este Europa pregătită să respire cu ambii plămâni?

Eurodeputatul Iuliu Winkler, din grupul Partidului Popular European (Creștin Democrat) (PPE), a analizat oportunităţile şi provocările oferite de scenariul şase privind viitorul UE, prezentat de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker pe 13 septembrie la Strasbourg.

fin-1

Vladimir Adrian Costea: Comparativ cu scenariile prezentate în martie în Cartea Albă, unde se situează scenariul propus de Președintele Juncker? Reprezintă un pas înainte?

Iuliu Winkler: Cartea Albă prezenta scenarii pentru o Europă cu 2 viteze. Discursul despre starea Uniunii al președintelui Juncker denotă înțelegerea respingerii de către statele membre din Europa de Est a unor asemenea scenarii. Juncker recunoaște că Europa trebuie să respire cu ambii plămâni, de la est la vest, deoarece în caz contrar se sufocă. Bineînțeles, Europa va continua să aibă mai multe viteze însă accesul în grupul integrat al UE trebuie să fie garantat tuturor. Din acest punct de vedere, viziunea lui Juncker pentru UE 27 este una curajoasă și optimistă.

Care sunt șansele ca statele membre să se ralieze acestui scenariu?

Avem nevoie acum de o adevărată re-fondare a Uniunii Europene. Președintele Juncker propune o viziune care poate fi considerată re-fondatoare. Este evident că vom înregistra atât adeziune și sprijin, cât și contestare și împotrivire din partea statelor membre. UE nu este spațiul revoluțiilor, ci mai degrabă cel al evoluțiilor incrementale în pași mici. Așa se va întâmpla și de această dată.

Care sunt oportunitățile și provocările pe care le identificați în cadrul acestui scenariu? Este UE capabilă să funcționeze cu “doi plămâni”?

UE nu poate funcționa decât cu ”doi plămâni”. Acest lucru va fi înțeles în cele din urmă nu doar de Jean-Claude Juncker, dar și de ceilalți colegi ai lui din Benelux, din vest și din nord. Alternativa este doar dezintegrarea UE.

Este posibilă o Europă puternică, dar fără viteze diferite în contextul revizuirii Directivei 96/71/CE?

Europa de astăzi are viteze diferite și cea de mâine va continua să fie la fel. Pilonii construcției europene, cele patru libertăți de mișcare, trebuie să rămână inviolabili în oricare dintre scenariile de viitor.

În cadrul discursului, Juncker a propus crearea unei Agenții Europene pentru Securitate Cibernetică, precum și înființarea unui Fond Monetar European și a unui Minister European de Economie și Finanțe. Cum credeți că vor schimba aceste instituții peisajul european?

Schimbarea globală a atins viteze de neimaginat în urmă cu 10 sau 15 ani. Contextul global este caracterizat de volatilitate, iar esența schimbării este impusă de noile mijloace de comunicare, de posibilitățile digitale și de noile tehnologii. În acest context, dacă dorim ca viitorul UE 27 să fie unul stabil, avem nevoie de noi instituții care să răspundă noilor provocări. Avem nevoie de mai multă integrare pentru că există provocări cărora doar o UE puternică le poate face față.

Discursul Președintelui Juncker este unul extrem de favorabil României. Ce trebuie să facă România pentru a deveni un stat important în Europa?

Dacă re-fondarea UE 27 se va petrece, atunci a fi important în noua Europă înseamnă să participi la acest proces. Trebuie să ne facem auzită vocea și trebuie să ne promovăm interesele în UE 27. Piedicile cele mai importante pe care trebuie să le depășim se află în interior. Ele sunt legate de slaba noastră capacitate administrativă, de lipsa de competență în administrația publică, de lipsa de țeluri și de strategie a decidenților și de blazarea care a cuprins întreaga societate ca o consecință directă a neputințelor mai înainte enunțate.

Este România pregătită pentru aderarea la spațiul Schengen și zona Euro?

Trebuie făcută distincția clară între cele două obiective. România îndeplinește de cinci ani condițiile de aderare la Spațiul Schengen, iar amânarea noastră se face pe criterii politice reprezentând fără îndoială un dublu-standard. În ceea ce privește adoptarea monedei unice, ne aflăm într-un proces de pregătire, care trebuie continuat. Adoptarea monedei euro nu este însă un obiectiv în sine. Obiectivul este convergența, iar introducerea monedei euro va fi o decizie politică care va trebui luată în momentul în care îndeplinim toare criteriile și introducerea euro va fi favorabilă pentru întreaga societate.

În contextul negocierilor cu Marea Britanie, Juncker a propus organizarea la Sibiu a Summitului Consiliului European dedicat viitorului UE. Cum vedeți dumneavoastră această propunere? 

Summitul european de la Sibiu poate fi un moment extrem de important pentru UE 27, reprezentând simbolic ziua noului început. În acealași timp, summitul de la Sibiu poate fi și momentul de glorie al președinției rotative a UE pe care România o va deține în acea perioadă. Este o șansă uriașă pentru România, pe care sper din tot sufletul nu o vom rata.

 

Tags: , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu