Alegerile federale germane care vor avea loc pe 24 septembrie 2017, reprezintă un nou moment cu puternice repercusiuni pe plan european. Cancelarul Angela Merkel (CDU/CSU) pornește cu un avantaj important în faţa candidatului SPD, Martin Schulz, fostul președinte al Parlamentului European. Spre deosebire de peisajul politic olandez și francez, partidele tradiționale germane au reușit să reducă riscul ascensiunii partidelor populiste.

E.S. Cord Meier-Klodt, Ambasadorul Germaniei în România, a comentat pentru Europunkt, într-un interviu acordat lui Vladimir Adrian Costea, pe marginea mizei alegerilor federale din Germania pentru viitorul construcţiei europene.

Copyright: Mihai Constantineanu

Foto: Mihai Constantineanu

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să ne spuneți cum este sistemul electoral german şi cum modifică rezultatele alegerilor peisajul politic german?  

Cord Meier-Klodt: Spre deosebire de sistemul electoral românesc, alegătorii germani pot bifa două opțiuni pe buletinul de vot: cu ajutorul primei opțiuni aleg în mod direct un candidat din circumscripția lor, cu a doua opțiune, un partid – astfel se stabileşte majoritatea parlamentară din Bundestag. Pragul de cinci procente este în continuare valabil în Germania. Scopul acestuia este de a nu bloca parlamentul cu o sumedenie de partide foarte mici. Cam aceștia ar fi, pe scurt, parametrii principali ai sistemului electoral german.

În practică, toate partidele își doresc de această dată ca aritmetica rezultatelor alegerilor să ofere alternative reale la o mare coaliție. Chiar dacă o mare coaliție aduce cu sine multă stabilitate, ea poate să și creeze impresia stagnării, fapt de pe urma căruia profită, cu precădere, partidele aflate la marginea spectrului parlamentar. Mulți sunt, așadar, convinși că, dacă în urma alegerilor se va contura o clară coaliție a majorității, precum și o opoziție puternică, parlamentul ar fi revigorat.

Care sunt principalele probleme care au acaparat agenda politică din Germania în acest an?

Spre deosebire de precedentele alegeri din anul 2013, în mod remarcabil, accentul germanilor s-a deplasat în ultima vreme, așezându-se mult mai pronunțat pe subiecte internaționale și de politică externă. Acest fapt se datorează unor factori declanșatori precum Brexit, criza din Ucraina, războiul civil din Siria și tematica migrației precum și, nu în ultimul rând, atitudinea Coreei de Nord. Aceasta nu înseamnă că subiectele de politică internă nu sunt importante în campania electorală: dreptatea socială, finanțarea educației și a infrastructurii, securitatea, dar și promovarea energiilor regenerabile – toate acestea sunt, în continuare, subiecte importante în contextul campaniei electorale. De altfel, în Germania există diferențe regionale semnificative care trebuie compensate – atât între Est și Vest, cât și între regiuni mai mult sau mai puțin dezvoltate la nivelul întregii țări.

În ce măsură criza refugiaţilor, terorismul şi rezultatul Brexit-ului influenţează agenda politică din Germania în privinţa alegerilor generale din 2017?

Guvernul federal şi majoritatea germanilor regretă Brexit-ul. Datorită acestuia, însă, mulţi cetăţeni din Europa au realizat, din nou, ce am pierde cu toţii, dacă Uniunea Europeană s-ar destrăma. De aceea, viitorul Uniunii Europene este un subiect care preocupă toate partidele din Germania într-un mod mai accentuat decât până de curând. Şi este bine aşa!

Germanii sunt foarte preocupaţi şi de subiectul migraţiei. Din fericire, pentru majoritatea cetăţenilor germani este firesc că oamenii sunt primiţi aici din raţiuni umanitare. Aceasta implică, însă, şi că cei care, în urma verificărilor minuţioase, nu necesită nicio formă de protecţie, vor trebui să părăsească ţara. În plus, se analizează foarte intens modalitatea în care se poate asigura integrarea celor îndreptăţiţi să fie primiţi, precum şi o împărţire echilibrată a responsabilităţilor în cadrul Europei. Având în vedere natalitatea scăzută din Germania, suntem, în principiu, interesaţi de o imigraţie reglementată, iar eu presupun că vor exista, în viitorul apropiat, iniţiative specifice.

Cumplitele atacuri teroriste de la Bruxelles, Paris, Londra, Barcelona şi Berlin ne-au afectat profund pe noi toţi în Europa. Guvernul federal actual – iar acest lucru va fi valabil şi pentru oricare nou guvern după 24 septembrie – întreprinde totul pentru a asigura securitatea oamenilor şi pentru a combate terorismul de la rădăcină. Din nefericire, este la fel de adevărat că nu poate exista o securitate totală în faţa atacurilor teroriste – nici în Germania şi nici altundeva în Europa.

Copyright: Mihai Constantineanu

Foto: Mihai Constantineanu

Identificaţi deosebiri semnificative în ceea ce priveşte politica partidelor de pe eșichierul politic german cu privire la politica Uniunii Europene?

Cu o singură excepţie, cea a formaţiunii populiste de dreapta, Alternativa pentru Germania (AfD), toate partidele pe care sondajele le văd intrate în Bundestag sunt, în mod explicit, partide pro-europene. Cancelarul federal, doamna Merkel, este o europeană convinsă, iar concurentul principal al acesteia în alegerile guvernamentale, Martin Schulz, fost Preşedinte al Parlamentului European, este un politician european cu o vastă experienţă.

Prin comparaţie, AfD-ul, la rândul său, nu oferă nicio alternativă convingătoare pentru Europa, ci doar un naţionalism grosier şi sloganuri populiste.

Care sunt consecinţele pe care politica internă din Germania le generează asupra politicii Uniunii Europene? În ce măsură rezultatul alegerilor generale din Germania poate influenţa nivelul de coeziune al Uniunii Europene?

Permiteţi-mi să reiterez faptul că următorul Guvern federal va fi unul pro-european, care se va dedica cu mare angajament chestiunilor centrale ce privesc viitorul Europei şi pe cel al Uniunii Europene. Acesta va atribui o semnificaţie importantă şi prieteniei româno-germane, precum şi rolului pe care România îl joacă în Europa.

Atât eu, cât şi marea majoritate a cetăţenilor germani, ne-am dori, desigur, ca printre partidele ce vor intra în Bundestag să se numere doar partide pro-europene. Din păcate, acest lucru nu este cert, dat fiind că este probabil ca AfD să poată coagula o mare parte a acelor alegători care, la vot, îşi exprimă protestul prin intermediul alegerii politice făcute, şi care, în ultima vreme, au un cuvânt greu de spus în multe regiuni din lume. Un lucru este, însă, cert în Germania: indiferent ce planuri concrete au aceste partide pentru viitorul Europei, niciunul dintre partidele tradiţionale nu vor coaliza cu partidul anti-european AfD!

Referitor la întrebarea ce priveşte coeziunea în UE, pe fundalul evoluţiilor cu caracter de criză – vorbim, iată, deja despre Brexit! –, cred că tocmai faptul că oamenii conştientizează din ce în ce mai puternic importanţa Uniunii Europene, reprezintă o oportunitate pentru noi. Prea mult timp am considerat că multe lucruri sunt de la sine înţelese, probabil nu am acordat  suficientă atenţie unor evoluţii ce aveau loc în anumite state partenere. Acum este momentul să ajustăm unele lucruri. În acest context, ţărilor partenere, cu o orientare vădit pro-europeană le revine o importanţă majoră. Astăzi, contribuţia acestor ţări la creionarea viitoarei Europe este mai importantă decât oricând. Pentru noi, România este un astfel de partener. Acum, în perioada premergătoare primei preşedinţii a Consiliului UE din 2019, este momentul pentru a transmite semnale clare. Guvernul federal în exerciţiu a acordat întotdeauna un sprijin ferm României, iar aceasta va fi şi intenţia viitorului Guvern federal.

 

Tags: , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu