Interviu/ E.S. Päivi Pohjanheimo, Ambasadorul Finlandei în România: “Finlanda dorește să prezideze o Uniune care este unificată, operațională și orientată către rezultate”

În a doua jumătate a anului 2019, Finlanda va fi responsabilă de președinția rotativă în cadrul Consiliului Uniunii Europene (format din reprezentanții guvernelor naționale).

E.S. doamna Päivi Pohjanheimo, Ambasadorul Finlandei în România, a analizat perspectivele exercitării Preşedinţiei finlandeze a Consiliului UE, în interviul pe care l-a oferit lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Read English version here.

Vladimir Adrian Costea: Care este importanţa deținerii Președinției Consiliului UE din iulie-decembrie 2019? Care sunt avantajele de care poate beneficia Finlanda de pe urma acestei oportunități?

Päivi Pohjanheimo: Va fi a treia oară când Finlanda va fi în fruntea Uniunii Europene. Pentru noi obiectivul principal este acela de a menține roțile UE în mișcare astfel încât UE să continue să obțină rezultate pe prioritățile-cheie care sunt, de asemenea, de importanță majoră pentru cetățenii noștri. Finlanda dorește să contribuie la proiectul european într-un mod durabil, concentrându-se pe aspectele esențiale.

Facem parte din trio-ul președinției UE împreună cu România și Croația. Bineînțeles, Finlanda va coopera atât cu președinția precedentă, cât și cu cea din urmă și dorește ca toate cele trei state să obțină preşedinţii de succes.

Pentru România și Croația va fi pentru prima dată când vor exercita președinția. Din propria noastră experiență pot să spun că o țara membră devine mai influentă și operațională după ce a învățat temeinic să folosească toate instrumentele și mecanismele UE în timpul președinției. De asemenea, președinția vă ajută să vă implicați mai bine cetățenii în proiectul european. Poate oferi și posibilități de a obține vizibilitate în context european și, de asemenea, în context internațional.

Care sunt politicile în cadrul cărora Finlanda ar putea aduce o contribuție importantă?

Nu trebuie să uităm că fiecare președinție rotativă moștenește agenda curentă a Consiliului timp de șase luni. Dar, în general, Finlanda dorește să prezideze o Uniune care este unificată, operațională și orientată către rezultate. Vom vedea că vom avea nevoie de rezultate concrete de la aprofundarea pieței interne, consolidarea comerțului liber, consolidarea acțiunii externe și a apărării, cu accent pe securitatea internă și externă și pe gestionarea migrației. Valorile noastre comune europene ca principiu al statului de drept ar trebui, de asemenea, consolidate în toate activitățile UE.

Ceea ce Finlanda dorește, de asemenea, este să se asigure că deciziile noastre comune și regulile convenite sunt puse în aplicare înainte de a ne grăbi cu noi inițiative. Vedeți, într-o țară pragmatică, simțim că punerea în aplicare a celor deja convenite împreună reprezintă calea de realizare a unei UE operaționale într-o lume complexă. Este, de asemenea, o modalitate de a câștiga responsabilitatea și de a câștiga încredere în ochii cetățenilor noștri.

În ansamblu, este bine să ne amintim că UE este la fel de puternică precum doresc statele membre să fie.

Care vor fi provocările pe care președinția finlandeză va trebui să le gestioneze în acel moment?

Există câteva dosare foarte importante care vor evolua în timpul următoarelor președinții și probabil că prietenii noștri români vor avea grijă de multe dintre ele pentru finisare. Pentru a desemna mai întâi cadrul financiar multianual, adică bugetul. Găsirea unui acord privind bugetul UE nu este niciodată simplă. Este vorba despre resursarea unității pentru a o face mai puternică spre exterior și mai stabilă spre interior. Diferențele dintre punctul de vedere și interesele naționale ale tuturor statelor membre trebuie consolidate printr-un compromis acceptat reciproc. Rolul țării care deţine președinția este crucial și propriile interese naționale trebuie înlocuite cu pălăria președinției.

În al doilea rând, desigur, Brexit și viitorul UE. Pe măsură ce pierdem un partener strategic când va pleca Marea Britanie, trebuie să arătăm mai multă unitate decât oricând, să rămânem la valorile noastre comune și să folosim o singură voce pentru a putea să-i îndeplinim ca pe un actor global convingător. România va găzdui o întâlnire extrem de importantă a șefilor de stat cu privire la modul în care UE 27 va continua fără Marea Britanie. Rezultatele și liniile directoare ale acestui summit de la Sibiu vor fi urmate de președinția finlandeză care va urma.

De menționat este și decalajul instituțional din anul 2019. Alegerile parlamentare europene au loc în timpul președinției române. După aceasta vor începe negocierile privind formarea noii Comisii și va fi elaborat planul strategic pentru mandatul său. Totul este gata până la sfârșitul președinției finlandeze. Această fază de tranziție instituțională înseamnă, de asemenea, un decalaj al lucrărilor legislative, dar nu înseamnă că președinția nu ar avea prea multe de făcut.

În plus, există întotdeauna evenimente neașteptate care pot face ca ordinea de zi pregătită cu atenție să se răstoarne.

Care sunt obiectivele Finlandei în domenii precum piaţa unică, agricultura, securitatea, respectiv energia?

Pentru moment, pot să vă împărtășesc câteva poziții naționale generale și de lungă durată din Finlanda. Obiectivele prioritare pentru președinția noastră vor fi stabilite anul viitor împreună cu ţările din trio și cu secretariatul consiliului UE. Abia după aceea, vom finaliza modul în care dorim să evidențiem diferite subiecte în timpul președinției finlandeze.

Deci, în termeni generali, Finlanda consideră că trebuie să ne concentrăm în continuare asupra politicilor care susțin creșterea economică, dezvoltarea durabilă și stabilitatea uniunii. Aceasta înseamnă că punem accentul pe necesitatea de a dezvolta în continuare piața unică și de a lua un rol mai puternic în sprijinirea piețelor deschise. De asemenea, dorim să îmbunătățim agenda digitală, bioeconomia și economia de circulație, ca modalități în care UE să își intensifice competențele în economia globală. De asemenea, printr-o mai bună legiferare am putea obține o funcționare mai bună a pieței unice.

În ceea ce privește agricultura, eu cred că anul viitor Comisia va publica un document de reformă privind politica agricolă comună. Pentru Finlanda, este important ca agricultura să continue în întreaga Europă, inclusiv regiunile mai puțin favorizate. În plus, vedem nevoia și în agricultură pentru o mai bună reglementare și o mai bună monitorizare. În general, tema este întotdeauna un element-cheie atunci când negociem noul cadru financiar pentru UE.

Apoi ați întrebat despre securitate. Datorită cerințelor și provocărilor de securitate externe și interne, vom continua să depunem eforturi pentru consolidarea uniunii ca o comunitate de securitate și, de asemenea, un furnizor de securitate. Aceasta înseamnă, de asemenea, atingerea coerenței acțiunilor interne și externe relevante. Finlanda își propune, de asemenea, dezvoltarea în continuare a cooperării în domeniul apărării din partea UE. Este important să arătăm cetățenilor noștri, precum și lumii exterioare, că UE își asumă responsabilitatea. Dezvoltarea capabilităților cibernetice și pregătirea pentru operațiunile hibride este de o importanță deosebită.

În ceea ce privește energia, trebuie să așteptăm comunicarea Comisiei privind viitoarea politică energetică și climatică de anul viitor. Cu toate acestea, abordarea de lungă durată a Finlandei – necesitatea punerii în aplicare a convențiilor deja convenite, contribuția la securitatea energetică și menținerea unității privind politica în domeniul climei – vor fi punctele de plecare.

Care sunt riscurile la care Finlanda se poate expune ca urmare a unei gestionări necorespunzătoare a președinției Consiliului UE?

Ei bine, aceasta este o întrebare surprinzătoare! După cum am menționat anterior, rolul președinției în rotație este de a asigura continuitatea agendei Consiliului și de a menține proiectul european în derulare. Dacă țara de rotație a președinției uită această rețetă esențială și, de exemplu, se concentrează pe consolidarea propriilor interese naționale pentru a obține sprijin numai din partea publicului său național, subminând interesele europene, poate fi o tactică riscantă. Acest tip de comportament ar aduce costuri credibilității politice în ochii altor capitale și instituții din UE și, prin urmare, nu ar aduce beneficii la nivel național.

De asemenea, dacă președinția preia nepregătită sau fără resurse necesare pentru a conduce președinția cu succes, ar fi și o gestionare inadecvată.

Dar vă asigur că abordarea Finlandei este operațională și pragmatică. Ne bazăm pe experiența pe care am acumulat-o și pe ce a funcționat bine în timpul celor două președinții anterioare. Desigur, evenimentele neașteptate atât în ​​mediul european, cât și în cel internațional joacă foarte des un rol complicator și pot schimba planurile bine pregătite ale țării președinției. Dar nu aș numi acest risc, aparține categoriei “cunoscutelor necunoscute” pe care le întâlnește fiecare țară din cadrul președinției.

Care sunt limitele pe care le impune exercitarea preşedinţiei Consiliului UE? Ce nu poate realiza Finlanda în această perioadă?

Am răspuns deja parțial la această întrebare. Este vorba de a pune la o parte interesele naționale când se află la conducerea Uniunii Europene. Dacă președinția reușește să conducă Uniunea într-un mod echilibrat, eficient, operațional și transparent și poate găsi un compromis acceptat reciproc între toate statele membre, poate avea un impact foarte pozitiv. Considerăm că o bună coordonare și o bună comunicare joacă un rol-cheie. Cele mai reușite președinții sunt amintite pentru acest tip de acțiune.

De la data intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, rolul țării de președinție în rotație a scăzut în special în politica externă. Cu toate acestea, există exemple recente de la exemplul criza migrației în care țara de președinție a reușit să-i ajute pe Înaltul Reprezentant pentru Afaceri Externe cu volumul său de lucru.

Cum vedeţi dumneavoastră colaborarea cu România, stat care va deţine Preşedinţia Consiliului în primul semestru din 2019?

Sunt sigur că colaborarea dintre Finlanda și România va fi pozitivă și activă. România a fost de ceva timp pro-activă ca prima țară a trioului în apropierea Finlandei și Croației. Au avut loc deja întâlniri la nivel oficial pentru a face schimb de opinii cu privire la programul trio-ului. În mod oficial, trio-cooperarea cu secretariatul Consiliului va începe la începutul anului viitor. Concentrarea pe o bună comunicare și stabilirea de contacte între persoanele-cheie ar trebui să deschidă calea spre o cooperare bună și operațională.