Interviu/ Prof. univ. dr. Nicolae Radu: “În faţa ameninţării teroriste, cooperarea internaţională este mai necesară decât oricând”

Atentatele teroriste din ultimii ani reprezintă cea mai recentă dovadă a faptului că terorismul în secolul XXI este un fenomen care, fără a se fi modificat esenţial sub aspectul caracteristicilor sale fundamentale, cunoaşte o creştere în magnitudine nemaivăzută. Este nevoie de noi abordări faţă de mediul de securitate pentru a face faţă unui fenomen de o asemenea intensitate şi cu multiple manifestări?

Nicolae Radu a ocupat diverse funcţii în sistemul de siguranţă naţională, precum: şef Centru Expertiză Psihologică în cadrul SPP; Director împuternicit la Centrul de Psihosociologie, MAI, consilier secretar de stat MAI; consilier CSAT, Administraţia Prezidenţială, şef Birou Cooperare Interuniversitară şi  purtător de cuvânt, Academia de Poliţie “Alexandru Ioan Cuza”. Expert ARACIS, Nicolae Radu determină arhitecturi operaţionale în spaţiul intelligence, prevenire şi combatere terorism, dar şi în zona psihologiei aplicate pentru personalul destinat misiunilor speciale, tip Sayeret Matkal  Israel Elite Special Forces Unit, General Staff  Reconnaissance Unit 269. Din anul 2015, este abilitat conducător de doctorat informaţii şi securitate naţională, abilitare obţinută la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”.

Nicolae Radu a comentat pentru Europunkt, într-un interviu acordat lui Vladimir Adrian Costea, pe marginea perspectivelor şi provocărilor generate de dinamica atacurilor teroriste în spaţiul european şi extra-european.

Vladimir Adrian Costea: Cum au evoluat atacurile teroriste în spaţiul European şi extra-european în 2017, spre deosebire de ultimii ani. Identificaţi o legătură între evoluţia acestor atacuri sau dimpotrivă, vorbim de abordări diferite?

Nicolae Radu: Întrebarea dumneavoastră provoacă, domnule Adrian Vladmir Costea, prin subtilitate şi dorinţa de cunoaştere!  Fără doar şi poate, începutul de an 2017 a fost unul sângeros! La pragul de trecere dintre ani, când bucuria alungă orice urmă de frică, Statul Islamic a lovit din nou! În câteva minute, nu mai puţin de 39 de persoane au murit și 69 au fost rănite, într-un club celebru de noapte din Istanbul, după ce un atacator a deschis focul. Ce se poate înţelege? Terorismul nu mai are graniţe!  Teroriştii au lovit în mod repetat ţări precum: Franţa, Suedia, Belgia, Marea Britanie, Germania, Spania şi Rusia. Situaţia nu este deloc uşoară pentru serviciile de securitate! Chiar şi în condiţiile în care Osama Bin Laden a fost scos din scenă, organizaţiile teroriste au depăşit limita “sindromului patologic”, acesta fiind înlocuit cu multiple reţele şi cu scopuri apreciate legitime de cele mai multe ori, de către Orientul Mijlociu, dar nelegitime pentru Occident.

În anul 2017,  Marea Britanie a fost în mod repetat  ţintă de lovituri  pe harta organizaţiilor teroriste.  În 22 martie, Khalid Masood atacă forţele de securitate, lovind în plin,  cu autoturismul, în pietonii de pe podul Westminster din Londra. În urma lui au rămas 5 morţi şi peste 50 de răniţi. Surprinzător este faptul că forţele de securitate britanice, secondate de  cunoscutele servicii secrete MI 5 şi MI 6,  au fost prinse cu un pas în urmă, în condiţiile în care nu se află la primul atac; la 7 iulie 2005, patru atentate sinucigașe, comise simultan în trei staţii de metrou și într-un autobuz din Londra, s-au soldat cu 56 de morți și 700 de răniți, atacurile fiind revenidcate de o organizaţie necunoscută până la acea dată, “Organizația secretă a jihadului al Qaeda în Europa”! Eficienţa serviciilor secrete britanice este puternic consolidată pe valorificarea tuturor surselor de informaţii deschise şi mai puţin deschise, un loc special în analiza strategică revenind Human Intelligence, respectiv informaţiilor obţinute în funcţie de tipul surselor utilizate: umane – HUMINT, imagistice – IMINT, semnale – SIGNINT şi din surse deschise – OSINT.

În aceste condiţii, îmi place să cred că nu a fost neglijat sub nicio formă mesajul de revendicare semnat de “Organizația secretă a jihadului al Qaeda în Europa, pe care îl redau într-o traducere aproximativă”:  “naţiuni islamice și națiuni arabe bucuraţi-vă, căci a venit vremea răzbunării pentru guvernul zionist cruciat britanic, ca răsplată pentru masacrele pe care Marea Britanie le comite în Irak și Afganistan, iar Marea Britanie arde acum de furie, teroare și panică în sferturile sale nordic, sudic, estic și vestic.”

Considerând numai acest mesaj, se poate înţelege că planificarea atentatelor teroriste şi îndeplinirea acestora nu au însemnat o reacţie de moment a unor extremişti atinşi de umbra nebuniei, cu atât mai mult cu cât acesta transmite, în mod clar, un avertisment şi guvernelor Danemarcei şi Italiei  şi către celelalte “guverne cruciate” că vor fi pedepsite în același fel dacă nu își retrag trupele din Irak și Afganistan! Şi totuşi, se pare că învăţămintele trase au întârziat să apară de fiecare dată!

Cum se poate explica faptul că la numai două luni de la atentatul de la Londra,  Statul Islamic loveşte din nou, în 22 mai 2017, la Manchester Arena, într-o sală de concerte cu 21.000 de locuri, în nord-vestul Angliei, atacul fiind soldat cu cu 22 de morți și 116 răniți?  Două săptămâni mai târziu, în 3 iunie 2017, o furgonetă a lovit pietonii din zona Podul Londrei, 8 persoane fiind ucise și alte 48 au fost rănite!

Ameninţările sunt multiple, percepţia la nivelul simţului comun fiind una nefavorabilă pentru comunităţile musulmane din state precum: Marea Britanie, Germania, Franţa, Spania şi Italia!  Islamul este a doua mare religie practicată în Marea Britanie, majoritatea musulmanilor din Regat locuind în Londra (peste 2,6 milioane persoane). Vulnerabilitatea exploatării surselor de informaţii este evidentă, justificabilă poate prin numărul mare de credincioşi muslmani care trăiesc în capitala londoneză. În acest sens, trebuie reamintit că excepţiile nu dau conţinut majorităţii! Sintagma “terorism Islamic”  este una forţată şi fără argument legitim. Să nu uităm că un musulman, Sadiq Khan, a fost ales primar al Londrei! Ce să înţelegem din toate acestea? Evident că nu toţi muslmanii pot fi consideraţi terorişti! Nu toţi musulmanii sunt şi extremişti!

Potrivit coordonatorului UE pentru lupta împotriva terorismului, Gilles de Kerchove, “în Marea Britanie sunt aproximativ 25.000 de extremişti islamişti care pot reprezenta pericol”! Acest fapt conduce la unele întrebări cu privire la eficienţa schimburilor de informaţii dintre serviciile secrete, fie că amintim de Serviciul Secret de Informaţii (SIS) britanice, cunoscut sub numele de MI6 (Informaţii Militare, secţiunea 6) şi Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), fie că amintim de Ministerul Securităţii de Stat din China (MSS), Serviciul Federal de Servicii Inteligente al Germaniei, numit Bundesnachrichtendienst,  Direcţia Generală pentru Securitatea Externă este principala agenţie de informaţii din Franţa, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) sau Institutul pentru Inteligenţă şi Operaţiuni Speciale din Israel, cunoscut sub numele de MOSSAD.

În aceste condiţii, se poate aprecia că nu mai este niciun secret că informaţia costă foarte mult, în special informaţiile obţinute din sursele umane! Din păcate, bugetul alocat pentru activităţile de Intelligence fie este insuficient, fie este prost gestionat!  Ce se poate face? În faţa ameninţării teroriste, cooperarea internaţională este mai necesară decât oricând! Consolidarea unei reţele coerente de parteneriate pentru prevenirea şi combaterea ameninţărilor teroriste la nivel regional şi global trebuie să reprezinte o preocupare permanentă pentru toţi cei cu responsabilităţi în material de securitate. Un exemplu poate fi considerat Sistemul NATO de Răspuns la Crize (NATO Crisis Response System / NCRS) şi  Unitatea pentru Informaţii privind Ameninţarea Teroristă (Terrorist Threat Intelligence Unit / TTIU).  Astfel, sunt necesare adaptări urgenţe la realitatea imediată şi reconsiderări  cu privire la etica activităţilor de intelligence. Adoptarea de măsuri este necesară şi în privinţa flexibilităţii unui cadru legislativ  care să permită angajarea unor decizii ferme, nediluate de decidenţii politici!

Care poate fi miza acestor atacuri? Ce urmăresc de fapt, cei care comit atentatele teroriste?

În mod cert, terorismul a fost şi va rămâne un prilej de discuţii la masa marilor puteri, inclusiv G20, fie că vorbim de Statele Unite ale Americii, fie că ne gândim la Rusia, Franţa, Germania, Spania sau  Republica Populară Chineză!  Dacă privim retrospectiv, în ultii doi ani, în Orientul Mijlociu, peste 21,000 de persoane au fost omorâte în 1,500 de atentate. În regiunile africane sub-sahariene au murit peste 3,445 de oameni în 187 de atacuri, în timp ce în Asia s-au petrecut 302 atentate soldate cu 3, 279 de morţi. Nu putem să nu amintim Europa şi Statele Unite ale Americii, unde au fost ucişi peste 700 de oameni în circa 55 de atentate! Avem o explicaţie pentru toate aceste crime? Ce determină acţiunile teroriste? Răspunsul primar se află în fiecare dintre noi şi totuşi acţiunile teroriste impun o analiză complexă!

Lupta antiteroristă se manifestă în mod special în Orientul Mijlociu, Statul Islamic îngrozind Occidentul prin imprevizibilitatea acţiunilor conjugate cu decapitări transmise on-line şi cu o organizare care a depăşit cu mult specificitatea organizaţiilor teroriste! În fapt, ţinând seama că Statul Islamic  controla total granița dintre Siria și Irak, dar şi că înregistrează venituri de sute de milioane de dolari din vânzarea de petrol,  se poate vorbi despre o organizaţie cu un puternic caracter statal, cu o surprinzătoare strategie de comunicare promovată, în scopul atragerii de noi aderenţi, prin platformele de social-media, respectiv:  Facebook, YouTube, Twitter, Instagram, WhatsApp etc.  Fără să îmi doresc să determin polemici, nu cumva uriaşele resurse de petrol şi gaze natural înseamnă miza războiului dintre terorişti şi cei ce se doresc a fi antiterorişti?

Jane’s Terrorism and Insurgency Center oferă multiple informaţii cu privire la interese mai mult sau mai puţin exprimate în zonele de conflict, ţări precum Irak, Iran, Qatar, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite şi nu în ultimul rând Kuweit deţinând considerabile resurse de petrol! Cu toate acestea, Statul Islamic, Frontul Al-Nusrah din Siria, afiliat rețelei Al Qaida, Al-Shabab din Somalia, Boko Haram, grupare islamistă din nordul Nigeriei, cunoscută mai nou drept “Provincia Africa de Vest a Statului Islamic (ISWAP)” reţin atenţia prin cruzimea decapitărilor şi prin virulenţa atacurilor, dar şi prin resurse financiare greu de imaginat! De unde vin banii? Să fie exploatarea puţurilor de petrol singura sursă de venit pentru Statul Islamic? Afirmaţia preşedintelui rus Vladimir Putin care atrăgea atenţia că “finanțarea Statului Islamic provine din 40 de state, inclusiv din câteva state ale G20”, obligă la reflecţii pentru încă 20 de ani de înainte!

Care este reacţia instituţiilor statelor pe fondul acestor atacuri?

Din perspectiva Uniunii Europene, măsurile iniţiate se doresc a fi unele de forţă, combaterea terorismului reprezentând o prioritate majoră, în acest sens fiind iniţiate Grupul de Lucru Terorism, aspecte interne (TWP) şi Grupul de Lucru Terorism, aspecte internaţionale (COTER) cu obiective stabilite pentru promovarea securităţii, justiţiei, democraţiei şi şanselor pentru toţi. Reacţia statelor în faţa atacurilor teroriste este, însă, una de compasiune, cu atât mai mult cu cât teama de terorism există! Dacă aceasta nu se manifestă la nivelul decidenţilor politici, în mod sigur teama există la nivelul  cetăţenilor statelor greu încercate de atentatele teroriste! Gândul de a pleca de acasă, fără să ştii dacă vagonul de metrou sau autobuzul, în care urci pentru a merge la locul de muncă, va sări în aer, provoacă reacţii fireşti  în adâncul sufletului nostru!

Solidaritatea cu victimele nu ajută întotdeauna, ştiut fiind că efectele secundare ale unei ameninţări se văd în timp! Când frica de moarte nu te mai lăsa să trăieşti, deja avem o problemă! Cetăţenii aşteaptă măsuri ferme pentru eradicarea ameninţărilor teroriste şi pentru consolidarea sentimentului de siguranţă, de securitate personală!

Majoritatea ţărilor europene lovite de atentatele teroriste au dispus măsuri de întărire a controlului la graniţă, verificarea mijloacelor de transport, supravegherea punctelor esenţiale de trafic, protecţia porturilor, detecţia şi contracararea armelor CBRN, instruirea echipelor de intervenţie şi managementul consecinţelor etc.

După fiecare atentat terrorist, suntem, însă, martorii unor manifestări ce îşi doresc să transmită solidaritatea în faţa ameninţărilor teroriste, dar fără să reuşească acest lucru pe deplin. Marşuri de solidaritate au fost desfăşurate în mai multe ţări europene. În anul 2015, la Paris, 50 de şefi de stat, lideri globali şi circa 1, 5 milioane de oameni au participat la un marş împotriva terorismului, în urma atacului terorist din redacţia Charlie Hebdo. Cine vrea însă să îşi aducă aminte că în acelaşi timp, în Nigeria, organizaţia teroristă Bokko Haram masacra 2000 de oameni, mulţi dintre ei femei, bătrâni şi copii care nu au reuşit să scape când insurgenţii au intrat în oraşul Baga, aproape de graniţa dintre Nigeria şi Ciad? Câţi dintre noi ne mai aducem aminte de cele 219 eleve de liceu, răpite, în Nigeria, de Bokko Haram şi date şi astăzi dispărute? De ce amintesc toate acestea? Măsurile de prevenire şi combatere, dar şi solidaritatea manifestată trebuie să fie aceeaşi pentru toate victimele atentatelor, atentatele trebuind să aducă toate statele laolaltă în lupta împotriva terorismului.

Din păcate, după cum se pare, interesele mai mult sau mai puţin declarate în controlul resurselor din interiorul unor state marcate de terorism,  interese care pot justifica ezitarea în adoptarea unor măsuri ferme, inclusiv în controlul propagandei teroriste online, prin blocarea accesului organizaţiilor teroriste la platformele social – media, Facebook, Twiter etc., vor conduce şi mai intens la exacerbarea violenţei, la consolidarea organizaţiilor teroriste şi la amplificarea sentimentului de teamă la nivelul întregii lumi.

Care sunt noile provocări care le-a adus anul 2017 în raport cu dinamica şi intensitatea atacurilor teroriste?

Înainte de a răspunde la întrebarea dumneavoastră, domnule Adrian Vladimir Costea, reamintesc faptul că în 7 aprilie 2017, un camion izbea mulțimea de pe o arteră comercială din la Stockholm, lăsând în urmă 4 morţi şi 15 răniţi. În 17 august 2017, alte camioane aducătoare de moarte au lovit Spania, în oraşele Barcelona și Cambrils, în urma lor rămânând 14 morţi şi 130 de răniţi. Toate succed, ca mod de acţiune, atentatului de la Nisa, din 14 iulie 2016, când un cetăţean francez de origine tunisiană a spulberat efectiv cu un camion de 19 tone 85 de personae, între care 10 copii, participanţi la Ziua Naţională a Franţei. În data de  19 decembrie 2016,  un alt camion a intrat într-un târg de Crăciun din centrul Berlinului, făcând 12 morți și 56 de răniți. Ce se poate înţelege? Provocările sunt iminente, cu atât mai mult cu cât utilizarea unor mijloace de transport, în comiterea de atentate teroriste, a devenit o practică. Cu riscul să greşesc, trebuie insistat asupra faptului că orice acţiune de prevenire şi combatere obligă la cunoaşterea modului de acţiune al unei organizaţii, dar şi la analize concrete, studii de caz pentru fiecare atentat terorist comis.

În condiţiile în care Europa se află sub teroarea camioanelor morţii, ştiu că organizaţia teroristă Al-Qaida cerea adepţilor săi “să meargă în zonele cele mai aglomerate şi să provoace cât mai multe daune, folosind un camion condus cu mare viteză maximă, ca o maşină de tuns iarbă”! Eficienţa serviciilor de securitate nu poate fi pusă în discuţie, în mod cert eforturile depuse fiind pentru prevenirea şi combaterea terorismului. În raport cu noile provocări aduse de anul 2017 şi cu iminenta atacurilor teroriste în orice oraş din lume, se poate discuta despre eforturile depuse de către fiecare stat pentru crearea de capabilităţi constructive, respectiv despre modalităţile concrete de  valorificare a surselor de informaţii.

Într-o lume în care dinamica şi intensitatea atacurilor teroriste se află în plină ascensiune, probabilitatea ca astfel de atacuri să se producă în continuare, este, din păcate, destul de rdicată. Cu toate acestea, este dificil de anticipat momentul şi modul în care vor fi comise următoarele atacuri teroriste. În acest context, care sunt perspectivele de evoluţie ale acestui fenomen?

Întrebarea dumneavoastră nu este deloc uşoară! Probabilitatea ca aceste atacuri să se comită în continuare este evidentă! Având în vedere fenomenul migraţiei, Europa dezvoltă o serie prejudecăţi anticipând posibile acţiuni teroriste din partea comunităţilor musulmane, având însă în atenţie şi posibilitatea ca atentatele să fie comise de “lupi singuratici” care nu au nimic de a face cu Islamul! Anders Breivik, cunoscut pentru atentatul din Norvegia soldat cu moartea a 77 de persoane, în 2011 poate fi o dovadă în acest sens.

Ceea ce simt, însă ca un simplu cetăţean, este că dincolo de declaraţiile unor lideri mondiali pentru distrugerea organizaţiilor teroriste, măsurile concrete întârzie să apară! Interesant este de văzut însă care sunt tendinţele strategice ale marilor puteri în competiţia pentru resurse, în fapt cine se află la masa rotundă pentru negocierea resurselor de petrol şi nu numai, în ţări precum Irak, Libia, Africa de Nord? Cine încearcă să preia controlul asupra resurselor din Qatar, ştiut fiind că acesta este al doilea dinre cei mai mari exportatori de gaze naturale din lume? Să fie întâmplător că şase state arabe au rupt relaţiile cu Qatarul, acuzat de finanţarea terorismului, în condiţiile în care imediat preţul petrolului a explodat?

Cu privire la momentul şi modul în care vor fi comise următoarele atacuri teroriste, nu trebuie să neglijăm faptul că promovarea unor ameninţări directe de către unele state nu fac decât să determine răspunsuri imediate din partea organizaţiilor apreciate a fi teroriste! Perspectivele de evoluţie ale acestui fenomen anunţă anul 2018, drept un an greu pentru serviciile de securitate. Agenda internaţională rămâne una încărcată! În 2018, se va desfăşura Campionatul Mondial de Fotbal din Rusia! Franţa rămâne în continuare o ţintă pentru posibile atentate teroriste! La fel se poate spune şi despre Spania, Germania şi Marea Britanie! Rusia ocupă un loc aparte! Nigeria rămâne o ţintă deschisă pentru Bokko Haram. Probabilitatea de atentate tip kamikaze rămâne în creştere în state precum: Irak, Egipt, Libia şi Siria. Pe harta posibilelor acţiuni teroriste, România, din fericire, nu prezintă interes deosebit, nivelul de alertă teroristă fiind unul precaut, informaţiile disponibile şi evenimentele recente indicând un risc scăzut de producere a unui atac terorist! Cu toate acestea, Serviciul Român de Informaţii veghează, fiind autoritatea naţională în prevenirea şi combaterea terorismului.

La finalul acestui interviu, consider că este util să înţelegem urmările pe care le declanşează acest fenomen. Ce înţelegem de pe urma acestor atacuri?

După cum am mai precizat, migrația, multitudinea fronturilor deschise pentru controlul de resurse, instabilitatea politică în Orientul Mijlociu, toate acestea nu fac decât să ne atragă atenția că teroriștii pot lovi oriunde și oricum, în pofida acțiunilor operative de cunoaștere inițiate de Agenţia Centrală de Informaţii (CIA), Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) sau de către Bundesnachrichtendienst, Serviciul Federal de Servicii Inteligente al Germaniei. Ce se poate face? Înainte de toate, strategiile pentru menţinerea păcii trebuiesc gândite în termeni mediu şi lung! Dacă interesul pentru resurse generează răspunsuri ce pot fi apreciate atentate teroriste, în mod cert, decidenţii mondiali, marile puteri, au datoria să gândească la viitorul Europei şi în fapt, la viitorul întregii lumi! Orientul Mijlociu condamnă “importul democraţiei americane”!  Totuşi, nu este posibil ca acest import să ajute democratizarea şi stingerea conflictelor? Din păcate, războiul, mai mult sau mai puţin întreţinut, dintre Occident şi Orientul Mijlociu lasă în urmă lui sute de mii de victime nevinovate, femei, bătrâni şi copii, apreciate “victime colaterale”!

În semn de respect faţă de toţi cei care au căzut victimele terorii şi ca un om cu frică de Dumnezeu, nu pot să nu mă întreb: cine are nevoie de terorism? Cine a organizat Al – Qaida? Cine a înfiinţat Statul Islamic? Unde se află Osama Bin Laden? De ce Statul Islamic nu a lovit niciodată ţări precum: Israel, Palestina sau Arabia Saudită? Într-un mod firesc, întrebările nu îşi doresc să determine polemici lipsite de argument! Perspectiva asupra dinamicii serviciilor secrete o datorez unui foarte bun cunoscător al  politicii externe a Germaniei, Flavius M. Cum este posibil că organizaţiile teroriste să lovească oricând şi oricum?

Preocupările dumneavoastră, domnule Adrian Vladimir Costea, vor aduce, în mod sigur,  răspunsurile atât de aşteptate ! Cu speranţa că vom avea o lume mai bună, îngăduiţi-mi numai să parafrazez pe Helwa  M., un foarte bun prieten si viitor mare comandant, şi  să dorim “sănătate şi Pace pentru toată lumea!”.