După victoria detașată a mișcării populiste ANO a miliardarului Andrej Babis, supranumit “Trump al Cehiei”, la alegerile parlamentare cehe din 20-21 octombrie a.c., un nou moment important pentru definirea politicii externe a Cehiei este reprezentat de alegerile prezidențiale de anul viitor. Obținerea unui nou mandat de președinte de către pro-rusul Milos Zeman poate reprezenta o nouă provocare pentru funcționarea Uniunii Europene, în contextul escaladării sentimentelor anti-europene.

Răzvan Munteanu este directorul general al publicației NewsInt și președintele think-tankului Chamber of Excellence in International Affairs.  Răzvan a comentat pentru Europunkt, într-un interviu acordat lui Vladimir Adrian Costea, pe marginea perspectivelor şi provocărilor generate de miza alegerilor prezidenţiale din Cehia din 2018.

1

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, consider oportun să ne prezentați relația dintre președintele ceh, Milos Zeman, și liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Totodată, care este poziția lui Zeman față de țările din Occident?

Răzvan Munteanu: Zeman este un personaj grobian al Europei. Nu cu mult timp în urmă a apărut într-o conferință de presă cu o replică a unei puști Ak-47, pe care era inscripționat mesajul: “pentru jurnaliști”. Să nu uităm că gestul său vine imediat după ce o jurnalistă din Malta, critic al sistemului, a fost asasinată. Sunt de altfel multe exemple ale războiului pe care îl poartă cu mass-media, numindu-i  pe jurnaliști de-a lungul timpului “hiene” sau “oameni care spală pe creier”.

Este cunoscut ca un filo-rus și eurosceptic, deși din vechea sa postură de premier a jucat un rol esențial în aderarea Cehiei la UE.

Acum, întâlnirile sale cu Vladimir Putin  nu sunt puține, iar conexiunile dintre Zeman și Moscova sunt atât de complexe încât sunt realizate inclusiv prin oameni din anturajul direct al președintelui ceh, așa cum este cazul lui Martin Nejedly, consilierul economic al lui Zeman, al cărui birou este situat exact lângă biroul de lucru al președintelui.

Nejedly, care a petrecut deceniul anilor 90 în Federația Rusă, și despre a cărei activitate nu se cunosc foarte multe detalii concrete, lucrează pro-bono pentru Zeman, însă nu ezită să se bucure, printre altele, de privilegiile funcției sale, precum obținerea unui pașaport diplomatic în 2015, deși legislația nu îi permitea acest lucru.

Tot Nejedly a deținut 40% din compania Lukoil Aviation Czech, care ajunsese să aibe grave probleme financiare, primind apoi o amendă dură din partea guvernului de la Praga. Pe fondul presiunilor publice, Zeman a spus că se va dezice de consilierul său dacă Lukoil Aviation Czech nu va plăti amenda guvernamentală. Nu a fost nevoie, întrucât gigantul rusesc Lukoil a avut grijă să plătească imediat și unilateral, nu numai amenda ci toți banii necesari lichidării companiei din Cehia.

Nu în cele din urmă, Nejedly nu este doar consilierul lui Zeman, ci și principalul susținător financiar al campaniilor sale electorale. Vă dați seama de unde vin banii.

În ceea ce privește relația cu statele occidentale, președintele ceh nu are o poziție ostilă acestora, ci doar ostilă  proiectului european, motiv pentru care este privit ca un cal troian al Rusiei în UE.

Care sunt motivele pentru care Zeman este privit drept “un cal troian al Rusiei în Uniunea Europeană”?

Președintele ceh a criticat în nenumărate rânduri relația UE-Rusia și a afirmat că Peninsula Crimeea aparține de drept Federației Ruse. Sigur, putem găsi suficiente argumente care să susțină această poziție. Cu toții ne-am dori o mai bună relație cu Moscova.

Cu toate acestea însă, Zeman se alătură unei liste consacrate, alături de Marine Le Pen în Franța, Nigel Farage în Marea Britanie, și alții. Ce fac toți aceștia? Reneagă sistemul european, iar aceasta este adevărata problemă și motivul pentru care ei fac jocurile Federației Ruse în detrimentul Bruxellesului.

Ce dorește de fapt Rusia? Scindarea sau cel puțin slăbirea Uniunii, pentru că aceasta reprezintă un sistem de alianțe în afara căreia Moscova se află și cu care nu mai poate relaționa conform propriilor interese.

Rusia vrea o nouă Yalta, o nouă împărțire a sferelor de influență, iar relaționarea cu Bruxellesul eșuează în acest context, cu atât mai mult cu cât rușii pun semnul de egalitate între SUA și UE. Vechea paradigmă numai poate funcționa pentru că spre deosbire de UE, Rusia nu produce bunăstare în jurul său, ceea ce a condus la dorințele reale ale Ucrainei sau Georgiei de a accede în Uniunea Europeană. În replică, Rusia s-a văzut nevoită să creeze conflicte înghețate pe teritoriul acestora pentru a le ține în afara spațiului euro-atlantic.

Așadar, toți cei care încearcă să distrugă proiectul european sunt, voiți sau nu, cai troieni ai Rusiei. Dacă UE s-ar scinda, ar lua naștere un sistem anarhic, de care Moscova ar putea profita creând un nou sistem de alianțe favorabil.

Evident, trebuie să recunoaștem că dialogul dintre Bruxelles și Moscova este afectat și de o imensă lipsă de încredere a ambelor părți în raport cu intențiile celuilalt actor. Nu numai UE nu are încredere în Rusia, dar nici Rusia, din motivele ei realiste, nu are încredere în UE. Așa am ajuns la cel mai rece nivel din istorie în relația bilateral a Rusiei și Uniunii Europene.

Care sunt mizele alegerilor prezidențiale din Cehia din 2018? În ce măsură un nou mandat de președinte i-ar oferi lui Zeman oportunitatea organizării unui referendum pentru “Czechexit”?

Miza cea mare este viitorul politicii externe al Republicii Cehe și evident, relația sa cu UE. Încă cinci ani cu Zeman în postura de președinte, Cehia ar putea cunoaște o escaladare a sentimentelor anti-europene, cu atât mai mult cu cât euroscepticul  Andrej Babis și partidul său ANO au câștigat alegerile parlamentare.

Se anunță o bătălie pentru Cehia, iar în tot acest context “exitul” ar putea deveni o realitate. Cu toate acestea nu va fi primul scenariu.

Deși Zeman și-a anunțat oficial candidatura, nu avem încă un tablou clar al bătăliei politice, însă sunt unele sondaje care spun că actualul președinte și-ar putea păstra mandatul încă din primul tur electoral.

Sigur, până acum și-au mai anunțat candidaturile și o serie de pro-europeni, precum: Jiri Drahos, Michael Horacek, care totuși nu s-ar opune ieșirii din UE dacă acest lucru se va decide prin referendum,  Vratislav Kulhanek sau Pavel Fischer, ultimul fiind și un apropiat al președintelui francez Macron, privit cu șanse reale de a concura cu Zeman.

Indiferent dacă posibilul tandem Zeman-Babis va funcționa, un nou refenrendum privind ieșirea Cehiei din UE, propus de către președinte, nu ar trebui să ne surprindă. Spun nou pentru că în 2015, Zeman a avut această inițiativă, pe care nu a reușit să o pună însă în practică.

Pe plan intern, care sunt șansele unei alianțe cu oligarhul ceh Andrej Babis?

Destul de mari. Analiștii politici de la Praga speculau demult acest lucru. Sigur, pot apărea diverse surprize, însă vorbim de doi anti-europeni care conduc acum soarta Cehiei. Este important și cum ANO se va poziționa la alegerile din 2018, acolo unde Zeman va fi susținut cel mai probabil de Partidul Drepturilor Civice (SPO), Partidul Libertății și Democrației Directe (SPD) și de Coaliția DAWN.

Babis, să nu uităm, este comparat cu Berlusconi sau Donald Trump, ceea ce îl face încă imprevizibil. Nu este considerat doar unul dintre cei mai bogați oameni din Cehia, ci și unul dintre cei mai bogați miliardari din Europa Centrală și de Est, ceea ce face ca interesele sale să fie mult mai complexe.

ANO a câștigat aproape 30% din voturi, fiind primul partid care nu vine din zona mainstream și care preia puterea la Praga. Atenție, clasicele partide, precum Socialiștii și Creștin Democrații au obținut 7, respective 6 procente.  Este evident că o susținere a lui Zeman de către Babis în 2018 ar întări pozițiile actualului președinte.

Cum poate preveni Uniunea Europeană apariția unei noi crize politice generate de creșterea sentimentelor eurosceptice din Cehia?

Pentru a putea soluționa o problemă trebuie să identificăm și să înțelegem cauzele ei. De multe ori tratăm efectele, și nu cauzele, ceea ce nu conduce decât la soluții pe termen scurt, pentru ca mai apoi întreaga situație să riște a deveni mult mai complexă.

Încă din anii 90, Republica Cehă a militat pentru accederea în cadrul unor organizații occidentale, precum NATO și UE, orientare ce a fost susținută, ca și în cazul celorlalte foste state comuniste, de către o majoritate populară covârșitoare. Cu toate acestea, accederea Cehiei în cadrul UE, în primăvara lui 2004, nu s-a bucurat de o susținere totală atât la nivel politic, unde președintele de atunci Vaclav Klaus nu era un fervent susținător al Uniunii, dar nici la nivelul mass-mediei, unde o parte a presei critica încă de pe atunci costurile și  sacrificiile pe care Praga urma să le facă ca urmare a aderării. Comparând cu România, unde a existat o voce comună pe toate nivelurile sociale privind orientarea externă, în Cehia acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce din start a plantat în mentalul colectiv sâmburii eurosceptismului, care s-au dezvoltat apoi cu ușurință în următorii ani.

Spre exemplu, dacă un cercetător se va apuca să studieze euroscepticismul ceh, se va lovi încă de la început de numeroase analize asupra discursului politic al lui Vaclav Klaus.  În decembrie 2008, cu foarte puțin timp înainte ca Cehia să preia președinția Uniunii, Vaclav Klaus a efectuat o vizită, aș zice istorică, în Irlanda, acolo unde s-a întâlnit cu nimeni altul decât Declan Ganley, liderul politic care s-a opus cu succes accederii țării sale în cadrul Uniunii. Mai mult, președintele ceh l-a felicitat pe Ganley pentru poziția sa, comparându-l cu membrii rezistenței cehoslovace din perioada comunistă.

Evident, președintele Cehiei are atribuții limitate, iar poziția guvernamentală a țării era una pro-europeană, însă eurosceptiscismul exista totuși la cel mai înalt nivel al discursului public.

Dincolo de politică și criticile media, în Cehia se observă și o tendință naționalistă, accentuată de discursul populist. Astfel, directivele europene sunt privite de multe ori cu neîncredere, criticate sau văzute ca inutile. Se vehiculează repetat în presă că cehii știu ei însăși ce este mai bine pentru ei, discurs ce prinde inclusiv ca urmare a istoriei, o istorie a trădării și agresiunii pe care cehii nu o uită, fie că este vorba despre austro-ungari, fie că este vorba despre URSS.

În tot acest context, dacă adăugăm și conexiunile la cele mai înalte nivele, inclusiv politic și economic, dintre Cehia și Federația Rusă, creem un cocktail perfect al euroscepticismului.

Pașii pe care Uniunea trebuie să îi facă sunt complecşi, și nu vorbim numai de Cehia. În primul rând, Bruxellesul trebuie să dezvolte mecanisme de combatere a propagandei și fake news-urile, și să transpună realitatea corectă către publicul larg. Să aducă aminte membrilor că Uniunea este în esența sa un sistem de alianțe, care dincolo de vulnerabilitățile sale este un sistem de succes, iar reușita esențială nu este economică, ci mai degrabă politică, întrucât a menținut decenii de pace și cooperare în Europa.

Fără educația cetățenilor, scopul real al Uniunii începe a fi uitat și neconștientizat. Mai apoi, solidaritatea între membri și menținerea valorilor care au fundamentat Uniunea, rămân aspecte esențiale.

Pentru toate acestea, în Cehia și nu numai, trebuie duse ample campanii de conștientizare a ceea ce înseamnă cu adevărat Uniunea Europeană, adică “Europa Unită”.

 

Răzvan Munteanu este lector asociat al Centrului de Strategii Avansate, iar începând cu 2017 lector asociat în cadrul cursului postuniversitar Intelligence Economic International organizat de către Academia de Studii Economice (ASE).

Urmează în prezent un doctorat în domeniul Relațiilor Internaționale, fiind absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul SNSPA şi al cursurilor masterale Studii de Securitate şi Analiza Informaţiei din cadrul Facultăţii de Sociologie, Universitatea Bucureşti.

A urmat totodată mai multe cursuri post-universitare în domeniul ştiinţelor militare şi a relaţiilor internaţionale, fiind printre altele şi absolventul Institutului Diplomatic Român.

Este autorul sau co-autorul mai multor cărți, studii și articole de specialitate și colaboratul unor publicații media naționale și internaționale, printre care Adevărul, Timpul, Foreign Policy sau The Market for Ideas.

 

Tags: , , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu