Despre naziștii care nu prea-s naziști și despre islamiștii care nu ne islamizează

Două manifestații au reușit în weekendul precedent „să spargă bulele în două”, iar pe seama lor au curs râuri de cerneală internautică.

Sâmbătă, 11 noiembrie, Polonia a sărbătorit Ziua Independenței Naționale. În urmă cu 99 de ani, pe 11 noiembrie 1918, Polonia obținea restaurarea suveranității statale, după 123 de ani în care țara fusese ruptă între Imperiul Țarist, Prusia (mai apoi Germania) și Imperiul Habsburgic.

60.000 de oameni au ieșit să sărbătorească această zi istorică pe străzile din Varșovia. Printre acești oameni s-au aflat și ultrașii polonezi. Aceștia au afișat mai multe pancarte și coregrafii cu mesaj vădit împotriva musulmanilor, antisemit sau anti-UE. Mesajele scandate de aceștia, precum „Vrem o Europa creștină/albă”, nu fac cinste unei țări care a suferit din cauza nazismului, dar și deopotrivă a comunismului. Cu toate acestea, mesajele și coregrafiile nu sunt însă îndeajuns pentru ca în presă să apară titluri precum „60.000 de neo-naziști au luat cu asalt străzile din Varșovia”. Mai ales că nu este cazul.

După cum arată imaginile surprinse de presa locală, la evenimentul din capitala Poloniei au luat parte oameni de toate vârstele.

https://www.facebook.com/pg/warsawlocal/photos/?tab=album&album_id=678813535661036

O parte dintre manifestanți au venit la Ziua Independenței chiar cu steaguri ale Uniunii Europene. La parada militară au fost prezenți și cetățeni străini care lucrează în Varșovia. Așa că „60.000 de neonaziști la Varșovia” este mai mult decât o exagerare. E o dezinformare care nu ajută cu nimic și care creează isterie degeaba. Poporul polonez este poate conservator, dar în niciun caz nu e „nazist”. De reamintit în acest sens manifestațiile uluitoare care au avut loc în Polonia în ultimul an, împotriva noilor legi privind avortul sau împotriva noului pachet de legi în justiție, când sute de mii de oameni au luat cu asalt străzile din capitala și principalele orașe poloneze.

Vineri, undeva mai la 1.500 km sud-est de Varșovia, a avut loc o manifestație modestă. În București, până în o sută de musulmani șiiţi au ieșit pe stradă și au comemorat Ashura, cea mai sfântă sărbătoare din calendarul acestei confesiuni, care marchează asasinarea imamului Hussein, nepot al profetului Mahomed, fondatorul Islamului. De altfel, ziua de Ashura este celebrată de toate comunităţile şiite din lume.

Un român a surprins comunitatea șiită pe străzile din București, între Universitate și Unirii, a filmat și a urcat clipul pe facebook. Filmarea a devenit virală, cu peste o sută de mii de vizualizări. Evident, aproape toate comentariile sunt de groază. Cam în sensul pancartelor băieților din Varșovia.

https://www.facebook.com/liviu.robert.77/videos/1858009394216959/

Totuși, ce nu știu cei care cred că Bucureștiul și România deopotrivă vor fi „islamizate” este faptul că pe teritoriul României trăiesc deja în prezent 70.000 de persoane de religie musulmană. Majoritatea sunt în județul Constanța, membri ai comunităților istorice de turci și tătari.

De asemenea, la București trăiesc aproximativ zece mii de persoane care au această religie. Majoritatea sunt foști studenți din țările din Orientul Mijlociu sau oameni de afaceri care s-au stabilit în capitala României. O parte dintre aceștia sunt irakieni, pentru care petrecerea Ashurei este și mai importantă, întrucât sărbătoarea era interzisă în regimul lui Saddam Husein.

Cum România este o țară liberă, mi se pare ok că toți oamenii care locuiesc aici să poată să își manifeste credința. Totuși, ce aș aduce drept critică evenimentului din capitală este faptul că nu aveau (sau nu am văzut să aibă pe acest clip) niciun fel de pancarte în română. Dacă ar fi comunicat ce înseamnă această comemorare, poate nu ar fi creat toată această isterie.

Acestea fiind spuse, trebuie să tragem o concluzie importantă din aceste două episoade: nu tot ce zboară pe internet se mănâncă și nu tot ce ne confirmă bias-ul e adevărat. Fiecare om este responsabil să se informeze pe cont propriu înainte să dea share și like la ceva orbește.