Primul summit social al UE din ultimii 20 de ani: înfiinţarea Pilonului European al Drepturilor Sociale

În data de 17 noiembrie a.c. a avut loc primul summit social al UE organizat în ultimii 20 de ani în Göteborg, Suedia. La summit au fost prezenți președinți ai instituțiilor UE, șefi de stat și de guvern și parteneri sociali. Aceștia s-au adunat pentru a găsi soluții de îmbunătățire a protecției cetățenilor europeni, accentul discuțiilor fiind pus pe incluziune, pe echitabilitatea condițiilor de lucru, pe egalitatea de șanse, pe dialogul social etc..

Summitul a fost axat pe abordarea a trei teme principale: accesul la piața muncii, condiții echitabile de angajare și de muncă și sprijinirea tranziției de la un loc de muncă la altul. A fost proclamat, la Göteborg, de către Parlamentul European, Consiliul și Comisia Europeană, “Pilonul european al drepturilor sociale”, ce conține un set de 20 de drepturi și principii pe care liderii UE se angajează să le respecte, împărțite pe 3 capitole.

În primul capitol, “Egalitatea de șanse și accesul la piața muncii”, sunt subliniate educația de înaltă calitate, formarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții, egalitatea de gen, de șanse și un sprijin activ pentru ocuparea forței de muncă.

Al doilea capitol, “Condiții de muncă echitabile”, prezintă drepturi și principii precum salarii echitabile, care să le ofere lucrătorilor un nivel de trai decent, locuri de muncă sigure și adaptabile, dialogul social și necesitatea sporirii capacității partenerilor social pentru a-l promova, echilibrul dintre viața profesională și cea personală, un mediu de lucru sănătos, sigur și adaptat, protecția datelor, informații despre condițiile de angajare și protecția în caz de concediere.

Îngrijirea copilului și sprijin pentru copii, protecția socială, oferirea indemnizațiilor de șomaj, un venit minim adecvat care să asigure cetățenilor un trai demn în toate etapele vieții și dreptul de acces efectiv la bunuri și servicii de facilitare, accesul rapid la asistență medicală preventivă și curativă, dreptul la o pensie proporțională cu cotizațiile plătite, dreptul la un sprijin pentru venit pentru persoanele cu handicap, dreptul la servicii de îngrijire pe termen lung de bună calitate și accesibile din punct de vedere financiar, dreptul la locuință și asistență pentru persoanele fără adăpost și accesul la servicii esențiale (apă, salubritate, energie, transporturi, servicii financiare și comunicații digitale) sunt cele 10 drepturi și principii ce alcătuiesc ultimul capitol al “pilonului”, “Protecția socială și incluziunea socială”.

“Uniunea noastră a fost mereu în esență un proiect social. Este mai mult decât o piață unică, mai mult decât bani, mai mult decât euro. Este despre valorile noastre și despre modul în care dorim să trăim”, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, invitat de seamă al evenimentului.

Juncker este adeptul unei “Europe sociale” și subliniază importanța unei bune relaționări Uniune-cetățeni și a unei bune informări a acestora prin dialogurile cetățenești pe care Comisia le sprijină prin Reprezentanțele Comisiei Europene din fiecare stat membru.

Prezent în Suedia, președintele Klaus Iohannis a lăudat eficiența României în ceea ce privește egalitatea femeilor și a bărbaților pe piața muncii, susținând că diferențele de gen în țara noastră sunt printre cele mai scăzute din Uniunea Europeană. Iohannis accentuează importanța educației pentru ca cetățenii “să fie pregătiți să îndeplinească noile cerințe de pe piața muncii”, și a programelor de mobilitate a tinerilor precum Erasmus, pledând pentru “un învățământ adaptat nevoilor economiei“. De asemenea, menționează că noile inițiative trebuie împiedicate în a se transforma “în norme noi sau mai restrictive pentru aderarea la zona Euro”.

Însă aceste propuneri nu vor fi privite ca directive, ci mai degrabă ca un set de valori europene care să stabilească standarde europene comune și un limbaj comun în chestiunile sociale. De aceea, fiecare stat va putea să continue ca până acum fără a fi sancționat în baza unei încălcari a directivelor UE. Fără ca aceste idei să fie impuse statelor chiar și într-o masură mică, există riscul destul de pronunţat ca ele să se dovedească ineficiente.