Interviu/ Bogdan Hossu, preşedinte Cartel ALFA: “Măsurile adoptate de guvern vor avea efect de dumping social în Europa, sacrificând coeziunea socială și protejarea populației”

În ședința din 8 noiembrie a.c., Guvernul a aprobat OUG pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, cu impact asupra impozitului pentru IMM-uri, impozitului pe venit și contribuțiilor sociale. Printre modificările adoptate, transferul sarcinii fiscale a obligațiilor privind contribuțiile sociale obligatorii datorate de angajator la angajat în cazul veniturilor din salarii și asimilate salariilor a provocat dezbateri puternice în spațiul public. Patronatele, sindicatele, partidele din opoziție și Președintele Klaus Iohannis au criticat aceasta măsură, semnalând posibilele efecte negative generate asupra economiei.

În interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt, Bogdan Hossu, preşedintele Cartel ALFA a analizat perspectivele şi provocările privind trecerea contribuţiilor de la angajator la angajat.

Vladimir Adrian Costea: Care este motivația trecerii contribuțiilor de la angajator la angajat? În ce măsură această decizie este una necesară?

Bogdan Hossu: Până în acest moment nu există o explicație clară și coerentă din partea guvernului pentru acest transfer de contribuții. Am întrebat și noi, sindicatele, au solicitat și patronatele, dar nici unii nu am primit un răspuns. Cel mai plauzibil – și unele declarații ale unor oficiali guvernamentali confirmă această variantă – este că nu sunt bani pentru creșterile salariale în sectorul public, creșteri promise și asumate prin legea salarizării publice.

Dar trebuie să vedem un lucru. Se vorbește despre transferul contribuțiilor, însă în realitate este vorba despre o creștere a fiscalității la angajat cu 18,5% și o scădere a acesteia la angajator cu 20,5%. Nu există nicio obligație legală pentru angajatori de a face acest “transfer”. În consecință, dacă angajatorul dorește, va acorda salariaților, prin mărirea brutului, scăderea de contribuții de care beneficiază el.

Care sunt avantajele și dezavantajele pe care această măsură le generează? Care este impactul generat asupra economiei?

Efectele asupra economiei deja se văd, și nu este încă 1 ianuarie. Există o mare incertitudine pe piața muncii, e foarte dificil să faci planuri de viitor, de investiții, în condițiile în care oricând poate să vină guvernul și să schimbe legislația de pe o zi pe alta, fără o motivație serioasă și fără un proces de deliberare, fără nicio consultare reală cu actorii sociali, patronate și sindicate. Lucrurile nu pot funcționa bine într-un climat de neîncredere și instabilitate.

O întreagă legislație secundară trebuie modificată ca urmare a acestei măsuri, pentru a nu crea blocaje. În plus, sunt peste 6 milioane de contracte de muncă ce trebuie modificate într-un timp extrem de scurt. Mulți angajatori nu vor să își asume această modificare de teama că aceasta măsură ar putea fi anulată, printr-o eventuală decizie a Curții Constituționale, și atunci caută soluții temporare pentru a nu scădea salariul angajaților.

În ce măsură rezultatele se vor vedea în “buzunarul” angajatului?

Foarte puțin sau deloc. Ar putea să fie chiar pierderi. În cel mai bun caz, angajatorul va mări salariul brut și angajatul va primi același net sau cum se mai spune, aceeași bani în mână. Dar până la urmă este decizia angajatorului. Așa-zisa obligație de “negociere” pe care a instituit-o guvernul în toate unitățile, indiferent de numărul de angajați, în lipsa obligației de a avea un rezultat al acestei negocieri, concretizat printr-un acord, nu face decât să ducă în derizoriu ideea de negociere.

Și mai trebuie să înțelegem ceva. Doar aparent este o scădere de fiscalitate. În realitate, așa cum s-a arătat, valoarea totală a contribuțiilor pentru pensie și sănătate crește și vor fi plătite integral de salariați. Angajații sunt singura categorie dintre plătitorii de impozite care nu va resimți în niciun fel în buzunar reducerea de la 16% la 10%. Pentru că ea este acoperită de creșterea efectivă a contribuțiilor sociale.

Vor fi nevoiți angajații să stea la cozi pentru plătirea contribuțiilor?

Nu, tot angajatorii vor vira contribuțiile în numele salariaților.

În ce măsură angajatorii vor dispune de oportunitatea de a reduce salariile angajaților, ca urmare a adoptării acestei măsuri?

Este greu de estimat. În general angajatorii vor încerca să găsească soluții pentru că nu doresc să-și piardă angajații. Însă se profită de această incertitudine și de lipsa obligației de a mări brutul pentru a pune presiune pe salariați să nu mai ceară creșteri suplimentare de salarii când se negociază un nou contract colectiv la nivel de întreprindere. Astfel, această schimbare de fiscalitate va afecta negativ lucrătorii prin vulnerabilizarea lor în fața voinței angajatorului și diminuarea puterii lor de negociere. Efectul este și pe termen scurt, și pe termen lung, căci în viitor, la fiecare mărire de salariu pe brut, un procent mai mic se va vedea în buzunarul lucrătorului.

În ce măsură trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat (des)/ (în)curajrează munca la negru?

Nu neapărat munca la negru ca atare, dar probabil va încuraja forme de recompensare care să asigure păstrarea venitului net a angajaților din alte surse, fără a crește salariile brute.

Este de asemenea posibil să încurajeze salariații cu venituri mari să migreze din proprie inițiativă către forme de muncă atipică și să devină lucrători independenți care, deși nu beneficiază de protecția unui contract de muncă, în fiscalitatea actuală au o serie de avantaje, deoarece contribuțiile sociale datorate se calculează la nivelul salariului minim pe economie. Însă doar cei cu venituri mari, pentru că lucrătorii independenți care au venituri la nivelul salariului minim sau puțin peste vor plăti tot 45%, la fel cu salariații, ceea ce este o povară suplimentară pentru cei cu venituri mici și care sunt și într-o poziție mai precară pe piața muncii.

Care sunt perspectivele și provocările pe care le identificați asupra economiei românești?

Măsurile adoptate de acest guvern vor avea un efect de dumping social în Europa, sacrificând coeziunea socială și protejarea populației prin sisteme de protecție performante și incluzive. Se merge în continuare pe modelul unei forțe de muncă ieftine, fără protecție și exploatabile, cu un model de societate autodistructiv. Avem o creștere economică record în Europa, de câțiva ani, însă această creștere nu se regăsește în bunăstarea cetățeanului și nici în calitatea serviciilor publice.  Deficitul de forță de muncă se va accentua, în condițiile în care avem libera circulație a lucrătorilor în Europa, căci este normal ca fiecare să-și caute un trai mai bun. Ceea ce este complet anormal, e faptul că guvernanții noștri continuă această politică iresponsabilă, fără viziune pentru dezvoltare.

Cum va reacționa societatea civilă? Dar sindicatele?

CNS Cartel ALFA a respins propunerea de transfer de contribuții din momentul în care a fost aceasta formulată. Am organizat acțiuni de protest în toată țara în luna septembrie și octombrie pentru a ne opune acestei idei și pentru a face cunoscut cât mai multor cetățeni că este o măsură care dezavantajează lucrătorii. În același timp această așezare a fiscalității aproape exclusive în sarcina lucrătorului nu este justă și distruge un model social european echilibrat, construit în timp, prin mari eforturi colective.

Rapiditatea cu care s-a desfășurat procesul de adoptare nu a permis o dezbatere în cadrul societății.

Bogdan Hossu este președintele Confederației Naționale Sindicale „Cartel ALFA”, România. De profesie inginer electronist și cercetător, în ultimii 25 de ani Bogdan Iuliu Hossu s-a dedicat activității sindicale. Din 1996 până în 2011 a fost membru adjunct sau supleant în Consiliul de Administrație al Biroului Internațional al Muncii de la Geneva. Este membru al Comitetului Executiv al Confederației Europene a Sindicatelor (ETUC), Bruxelles și vicepreședinte al Confederației Sindicale Internaționale (ITUC-CSI).