Interviu/ Renate Weber, europarlamentar independent: “În lipsă de proiecte fezabile, Martin Schulz vine cu propuneri radicale”

Rezultatul alegerilor federale germane din 24 septembrie a.c. a generat o criză politică internă determinată de imposibilitatea formării unei coaliții de guvernare. În acest context, după congresul SPD reunit pe 7 decembrie a.c. la Berlin, liderul Partidului Social Democrat german, Martin Schulz, şi-a declarat susţinerea pentru adoptarea unei constituţii comune la nivel comunitar şi transformarea, până în 2025, a Uniunii Europene în Statele Unite ale Europei.

Eurodeputatul Renate Weber, din partea Alianţei Liberalilor şi Democraţilor Europeni (ALDE), a analizat principalele polemici privind federalizarea UE şi adoptarea unei constituţii comune la nivel european, în interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Foto: Mihnea Ratte

Vladimir Adrian Costea: În contextul diverselor scenarii privind reformarea UE, Martin Schulz a avansat ideea creării “Statelor Unite ale Europei” până în anul 2025. În ce măsură un astfel de proiect este unul fezabil?

Renate Weber: Despre Statele Unite ale Europei se vorbește de multă vreme. Winston Churchill însuși a vorbit despre această idee înainte ca proiectul european să se contureze măcar. După crearea Comunităților Europene și mai ales după Crearea Uniunii Europene, ideea a fost reluată mereu și mereu. Există chiar susținători înfocați și cu argumente ai creării unei Europe federale. Dar personal nu-l cred pe Martin Schulz sincer interesat de acest proiect. Decât dacă și-ar dori să fie președintele unei asemenea federații. Cred că mai degrabă e în pană de idei în ce privește situația din Germania, unde a contribuit decisiv la scorul foarte slab al social democraților, ca și în ce privește reforma UE, deși a fost de două ori președintele Parlamentului European, și-atunci “vinde” proiecte în legătură cu a căror nerealizare să nu poată fi tras la răspundere.

Care sunt provocările asupra cărora statele UE trebuie să găsească consensul pentru a putea transforma UE într-o Europă federală?

Cred că principala problemă a UE astăzi, la nivelul statelor membre, este lipsa de solidaritate a acestora, care se manifestă în toate componentele sale și peste tot, nord-sud, est-vest, dar și est-est, vest-vest, sud-sud, nord-nord.

Care sunt avantajele și dezavantajele reformării UE pe un model federal?

Cel mai mare avantaj ar ține de luarea deciziilor. Adică în anumite domenii ar fi o decizie unică. Astăzi avem 1 (Comisia Europeană) + 28 de state membre reprezentate în Consiliu + Parlamentul European. Dar asta e și cea mai mare problemă a UE: statele membre nu acceptă și nu vor accepta acest lucru. Dimpotrivă, se constată tot mai mult o contestare a deciziilor UE, sau o afirmare a tradițiilor proprii în diferite domenii. Chiar state pro-europene, susținătoare ale proiectului european și cu gândul și cu fapta și financiar, nu vor să li se vadă topite realizările lor de 100-200 de ani în experimente generalizate care ar putea eșua. Am în vedere mai ales educația, serviciile de sănătate publică, protecția socială, asistenţa socială, tradițiile culturale, dar și organizarea administrativă, descentralizarea.

Va rezolva acest model problema ritmurilor și vitezelor diferite de integrare?

Vitezele diferite de integrare se referă nu doar la ritmurile diferite de dezvoltare economică, ci și la aspectele la care m-am referit mai sus, plus incapacitatea de integrare în birocrația Uniunii. Dacă ne referim la România, de exemplu, aici avem o tradiție foarte îndelungată de nerespectare a legilor și a regulilor în general. Pentru noi, orice regulament sau directivă adoptate de UE, sau orice decizie a Comisiei Europene care trebuie puse în practică repede sunt percepute ca factori meniți să ne complice viața. Nu suntem singurii care gândim și acționăm așa. În vreme ce alte țări se pregătesc din timp pentru aceste “legi” ale UE, că doar nimic nu se adoptă peste noapte, noi suntem luați pe nepregătite de aceste regulamente, directive, decizii. Ne deranjează că trebuie să facem eforturi să le aplicăm. Suntem obișnuiți ca la noi acasă, Parlamentul să dea legi, iar Guvernului să-i trebuiască ani buni până elaborează HG-urile de punere în aplicare

Propunerea fostului președinte al Parlamentului European se bazează pe ideea aderării statelor membre la un nou tratat constituțional. În cazul în care refuză constituția UE, Schulz propune ca statele să părăsească “automat” Uniunea. Cum vedeți dumneavoastră această abordare? Va diviza sau va întări UE?

Cum ziceam, în lipsă de proiecte fezabile, Martin Schulz vine cu propuneri radicale. Cred că ne explicăm mai bine acum eșecul în alegerile din Germania. Martin Schulz este cu adevărat interesat doar de Martin Schulz.

După eșecul din 2005 al UE de a ratifica un tratat constituțional, care sunt șansele adoptării unei constituţii comune la nivel european în contextul Brexit-ului și al ascensiunii curentelor populiste și eurosceptice?

Adoptarea Tratatului constituțional al UE în 2004 a fost un moment de răscruce în ceea ce privește profunzimea integrării. Deocamdată nu cred că se poate pune problema modificării Tratatului. Finalizarea acordului pentru Brexit până în martie 2019 va ocupa tot timpul și va solicita toată energia și trebuie neapărat să fie un acord bun pentru cetățenii europeni și cei britanici. Vor urma în același an alegeri pentru Parlamentul European și multe vor depinde de compoziția viitorului Parlament și a Comisiei Europene. Personal cred că Uniunea poate fi reformată și fără modificări de tratat astfel încât să fie mai aproape de cetățeni, să ofere soluții alături de statele membre la problemele care-i interesează cu precădere: siguranța locurilor de muncă, siguranța în fața terorismului și a criminalității grave, servicii de educație și sănătate de calitate, libertate de mișcare peste tot în spațiul UE.