Interviu/ Veaceslav Șaramet, Secretar de stat MRP: “Guvernul României susține în negocierile Brexit atingerea obiectivului maximal al UE27: continuarea aplicării dreptului european și după retragerea Marii Britanii din UE”

Procesul de negociere dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană privind producerea efectivă a Brexit-ului reprezintă o provocare pentru statele membre, liderii acestora confundându-se pentru prima dată cu situația de a reduce șocurile generate de ieșirea unui stat membru din Uniune și din Euratom.

Pe 29 aprilie, Consiliul European a adoptat documentul Orientările Consiliului European (articolul 50) în urma notificării transmise de Regatul Unit în temeiul articolului 50 din TUE, pentru a sublinia necesitatea unei retrageri ordonate și etapizate. Prin intermediul acestui document, cele 27 de state membre au căzut de acord în privința elaborării unui pachet unic de negociere în raport cu Marea Britanie și Irlanda de Nord, pentru a acționa în mod unitar. În cadrul reuniunii Consiliului European din 14-15 decembrie a.c., şefii de stat și de guvern din UE au decis că s-au înregistrat suficiente progrese pentru a trece la cea de-a doua fază a negocierilor privind Brexit.

Veaceslav Șaramet, secretar de stat pentru Românii de Pretutindeni, ne oferă o imagine de ansamblu cu privire la demersurile Ministerului pentru Românii de Pretutindeni în vederea sprijinirii cetăţenilor români aflaţi în Marea Britanie după finalizarea Brexit-ului, în interviul acordat lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

Vladimir Adrian Costea: Care sunt pârghiile de care dispune Ministerul pentru Românii de Pretutindeni în vederea protejării intereselor cetăţenilor români aflaţi în Marea Britanie?

Veaceslav Șaramet: Având în vedere faptul că prima fază a negocierilor referitoare la stabilirea termenilor de retragere a Marii Britanii a acoperit și drepturile cetățenilor europeni care locuiesc, studiază sau muncesc pe teritoriu britanic, prioritatea României a fost și este în continuare protejarea intereselor cetățenilor români.

Astfel, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, a participat activ în ultimele luni la grupul de lucru inter-ministerial privind Brexit, grup aflat în coordonarea domnului ministru delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.

Mai mult decât atât, există un dialog deschis continuu cu comunitatea românească din Marea Britanie, doamna ministru pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstîrnac, efectuând o vizită de lucru în Marea Britanie, alături de ministrul delegat pentru afaceri europene.

Care sunt solicitările Guvernului adresate Guvernului condus de Theresa May cu privire la tratamentul aplicat cetățenilor români după ieșirea Marii Britanii din UE?

Guvernul României susține în negocierile Brexit atingerea obiectivului maximal al UE27, respectiv continuarea aplicării dreptului european și după retragerea Marii Britanii din UE, cu precădere în ceea ce privește drepturile cetățenilor și ale companiilor europene de pe teritoriu britanic.

În ceea ce privește drepturile cetățenilor români aflați pe teritoriul UK, statul român susține, în cadrul procesului de negociere protejarea intereselor tuturor cetățenilor români din Marea Britanie și a membrilor familiilor acestora, garantarea pe viață atât a drepturilor dobândite de aceștia, cât și a drepturilor care urmează să fie acordate în viitor (ex. pensii), continuarea dobândirii de drepturi în perioada post-Brexit, conform legislației europene (posibilitatea ca un student să devină lucrător după finalizarea studiilor fără să i se aplice legislația britanică în domeniul imigrației; păstrarea dreptului de a obține rezidență permanentă post-Brexit pentru cei care nu îndeplinesc condițiile legate de cei 5 ani de reședință pe teritoriul UK).

Totodată, se dorește stabilirea unor proceduri simplificate pentru demonstrarea dreptului de rezidență legală în Marea Britanier post-Brexit, recunoașterea calificărilor profesionale și aplicarea unui tratament egal în materie de drepturi de securitate socială și naționalitate.

În ce măsură ieşirea Marei Britanii din Uniunea Europeană poate restricţiona dreptul la muncă al românilor stabiliţi în Marea Britanie?

În contextul actual, este foarte puțin probabil ca dreptul la muncă al românilor stabiliți în Marea Britanie să fie restricționat, întrucât discuțiile s-au menținut pe un trend pozitiv, discutându-se despre un tratament egal, nediscriminatoriu în niciun sens.

Care este ajutorul pe care îl poate oferi MRP cetățenilor români care nu dispun de o reședință legală în Marea Britanie?

MRP poate veni în ajutorul cetățenilor români care încă nu dispun de reședință legală în Marea Britanie menținându-i informați în permanență privind negocierile referitoare la retragerea UK din Uniunea Europeană, comunicându-le documentele necesare obținerii noului statut „settled status”, în momentul în care procedura va fi finalizată. Acest document va denota reședința legală după data retragerii și în baza acestuia, se va putea locui, studia și munci în Marea Britanie în continuare.

Important este că statutul va garanta dreptul de ședere după minim cinci ani de rezidență, iar până se va termina perioada aceasta minimă, cetățenii pot aplica pentru un statut temporar.

Care sunt obiectivele României în raport cu condițiile de continuare a studiilor pentru cetățenii români aflați în Marea Britanie? 

Studenţii reprezintă o categorie de cetăţeni români prioritară, mai ales din perspectiva relocării şi a reîntoarcerii capitalului uman în România. În această privinţă, proiectul Acasă – Bursa locurilor de muncă, iniţiat de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, reprezintă o modalitate de accesare directă a locurilor de muncă disponibile pe teritoriul României.

Organizațiile non-guvernamentale, asociaţiile profesionale şi studențești românești, prin natura activităților pe care le desfășoară și a contactului permanent cu membrii comunității, au în general un nivel ridicat de informare cu privire la problematica Brexit și acces rapid la publicul-țintă, cunoscând îndeaproape nevoile acestora. Astfel, cu sprijinul organizațiilor românești, se vor organiza întâlniri la sediul asociaţiilor, la nivelul parohiilor românești, în locuri predilecte de reuniune, punându-se la dispoziție pliante informative cu mesaje definite în cadrul grupului de lucru.

De asemenea, pe bază de înscriere voluntară, prin intermediul unui formular disponibil online, asociaţiile româneşti din Marea Britanie vor primi periodic informări referitoare la stadiul negocierilor privind Brexit.

Mai mult, așa cum am menționat, nu va exista un tratament discriminatoriu față de cetățenii europeni, inclusiv români. Aceștia își vor putea continua studiile, iar taxele pe care le vor plăti nu vor fi diferite față de cele pe care le plătesc acum sau față de ceea ce plătesc cetățenii britanici. Vor fi tratați în mod egal. Singura diferenţă va fi aceea că cetățenii europeni, în speță – români, vor avea statutul nou „settled status”.

Care sunt principalele dificultăți identificate în cadrul procesului negocierii ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană?

Până în prezent, nu au fost identificate dificultăți pentru care să nu se găsească o soluție, ajungându-se la un rezultat al primei faze de negociere care mulțumește atât Uniunea Europeană, cât și Marea Britanie. Important este ca cele discutate și agreate să fie prezente în Acord, și, bineînțeles, să fie cât mai detaliate, pentru a nu exista loc pentru ambiguități.

Care sunt consecințele pe care Brexit-ul le generează asupra relațiilor bilaterale dintre România și Marea Britanie?

Relația bilaterală dintre România și Marea Britanie este caracterizată ca fiind o relație apropiată de cooperare. Începând cu iunie 2003, cele două țări au convenit ridicarea nivelului de cooperare bilaterală la cel de parteneriat strategic, prin adoptarea unui document intitulat „Marea Britanie și România în Europa: Parteneriat Strategic”, relansat în iunie 2011. Iar dacă negocierile continuă în aceeași manieră ca până acum, relația dintre cele două țări nu va fi afectată.

Veaceslav Șaramet a fost numit în funcţia de Secretar de stat pentru Românii de Pretutindeni în data de 23 mai 2017.

Acesta s-a născut la Chișinău, a absolvit Liceul Teoretic „Gaudeamus”, specializarea fizică-matematică, iar în 2012 a absolvit Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, cu specializarea în medicină dentară, unde fusese admis cu bursă. A urmat rezidențiatul în Protetică Dentară la Craiova în perioada 2013-2016.

Având în vedere faptul că a înființat și coordonat timp de 6 ani Asociația Studenților și Elevilor Basarabeni din București, pentru ca apoi să fondeze Federația Asociațiilor de Basarabeni din România (singura organizație reprezentativă la nivel național a tinerilor originari din Republica Moldova aflați la studii în România) denotă experiența în domeniul societății civile și a românilor de pretutindeni,

Mai mult decât atât, a participat și a organizat numeroase proiecte Erasmus și Youth in Action în țări precum Italia, Spania, Germania, Portugalia, Croația, Cehia, Macedonia, Turcia, Grecia.

Vine din mediul ONG cu largă activitate în domeniul societății civile și a românilor de pretutindeni. Cei peste 10 ani petrecuți în România au condus la înființarea, pe care a coordonat-o timp de 6 ani. A participat și a organizat numeroase proiecte Erasmus și Youth in Action în țări precum Italia, Spania, Germania, Portugalia, Croația, Cehia, Macedonia, Turcia, Grecia.

Continuându-și inițiativa din 2015, când, la județul Dâmbovița s-a înfrățit cu raionul Ialoveni, care a avut ca prim proiect comun construcția unei grădinițe în valoare de 200.000 euro în satul Ruseștii Noi, acesta a demarat Campania „Centenar prin Înfrățiri” prin care județe din România să coopereze cu unități administrativ-teritoriale din statele unde există comunități de români. Prima etapă urmărește să fie încheiate acorduri între UAT din Republica Moldova cu zece județe din România.