Alegeri în Italia/ Orice carte iese, Putin câştigă, iar datoria publică imensă rămâne fără soluţii

Alegerile parlamentare din Italia din martie sunt ultimele dintr-un lung şir de scrutinuri în 2017 şi 2018 considerate cruciale pentru viitorul Uniunii Europene. Deşi partidele înscrise în cursa electorală şi-au redus retorica eurosceptică, există două trăsături îngrijorătoare, comune tuturor candidaţilor: atitudinea de lejeritate faţă de datoria publică imensă şi deschiderea faţă de relaţii cordiale cu Rusia.

Principalii concurenţi sunt Partidul Democrat al lui Matteo Renzi, coaliţia de centru dreapta a lui Silvio Berlusconi şi nou creata mişcare eurosceptică 5 Stele, condusă de Luigi di Maio. În urma lor, principala forţă politică este gruparea dreptei radicale Lega Nord, condusă de Matteo Salvini.

Deşi Italia are al doilea nivel al îndatorării publice din Uniunea Europeană, după Grecia, în ceea ce priveşte procentul din PIB (130%, faţă de 180%) şi primul per capita (35000 euro pentru fiecare italian, faţă de 29000 pentru fiecare grec), niciuna dintre formaţiuni nu avansează o platformă electorală care să prevadă soluţii pentru această problemă. Dimpotrivă, partidele prezintă oferte de creştere a cheltuielilor publice în cea de-a treia economie ca mărime din UE, după Germania şi Franţa.

În acelaşi timp, toate cele patru forţe pledează pentru relaţii mai bune cu Rusia. În vreme ce prietenia dintre Vladimir Putin şi Silvio Berlusconi este proverbială, fostul premier italian oferindu-i recent preşedintelui rus cu ocazia aniversării sale o cuvertură imprimată cu imaginea strângerii de mână între cei doi, nici celelalte partide nu se sfiesc în a curta sprijinul Moscovei. Mişcarea 5 Stele pledează în programul de guvernare pentru limitarea rolului Italiei în NATO şi anularea imediată a sancţiunilor economice impuse Rusiei, Salvini şi Lega Nord şi-au exprimat public de nenumărate ori admiraţia pentru liderul rus, iar în decembrie 2015, Matteo Renzi, pe atunci prim-ministru al Italiei, ameninţa că va opune dreptul său de veto prelungirii sancţiunilor occidentale împotriva Rusiei.

În urma ultimelor sondaje de opinie, se pare că niciuna dintre principalele formaţiuni înscrise în cursa electorală nu vor obţine un scor care să le permită formarea guvernului, existând premise destul de solide pentru reluarea alegerilor spre sfârşitul anului 2018.

Surse: Politico,  La Repubblica

Sursa foto: La Repubblica