Strategia Națională Anticorupție (SNA) 2016-2020 a fost adoptată în ședință de Guvern din 10 august 2016, după un amplu proces de consultare publică la care au participat aproximativ 90 de instituții publice, organizații neguvernamentale, asociații de afaceri, societăți cu capital de stat sau privat. Noua strategie îşi propune să pună accentul pe măsurile de prevenție și educație, pentru a preîntâmpina faptele de corupție, implicând responsabilitatea la nivel managerial, în toate instituțiile și întreprinderile publice.

Pentru implementarea Strategiei Naționale Anticorupție (SNA) 2016-2020, Ministerul Justiției a organizat în perioada 11-12 decembrie 2017 cea de-a treia reuniune a platformei de cooperare. Cu această ocazie, Ministerul Justiției a desfășurat consultări cu autoritățile independente și instituțiile anticorupție, administrația publică centrală, mediul de afaceri și societatea civilă.

Vă invităm să aflaţi mai multe pe acest subiect din interviul acordat de Marieta Safta, prim magistrat-asistent la CCR, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției, conferențiar universitar şi cercetător în drept constituţional, autoare a mai multor cărţi şi articole de specialitate, lui Vladimir Adrian Costea, pentru Europunkt.

01

Vladimir Adrian Costea: Pentru început, vă rog să ne prezentați principalele obiective prevăzute în Strategia Națională Anticorupție (SNA) pentru perioada 2016-2020. În ce măsură aceste obiective au suferit modificări? Totodată, vă rog să explicați ce înseamnă, de fapt, această Strategie.

Marieta Safta: Strategia Națională Anticorupție este, practic, un cadru formal de cooperare a tuturor instituţiilor publice reprezentând puterea executivă, legislativă şi judecătorească, autorităţilor publice locale, mediului de afaceri şi societăţii civile, în scopul prevenirii corupției. Pentru atingerea acestui scop, sunt stabilite obiective precise (generale și specifice), indicatori de performanță, termene de realizare, obligații de monitorizare și raportare.

Așadar, când spunem SNA ne gândim la o acțiune coordonată și monitorizată de prevenire a corupției, cu o largă participare, nu doar a autorităților publice, ci și a societății civile. De aceea întreaga societate, ca beneficiar al Strategiei,  trebuie să cunoască existența acestui cadru formal de acțiune,  ce am realizat și ce ne propunem, eforturile depuse și problemele întâmpinate.

Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 este asumată politic, fiind aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.583/2016. Reprezintă obiective generale ale Strategiei, asumate de Guvern: dezvoltarea unei culturi a transparenței pentru o guvernare deschisă la nivel central și local; creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupţiei ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanței administrative; consolidarea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sectoare și domenii de activitate prioritare; creşterea gradului de cunoaștere și înțelegere a standardelor de integritate de către angajați și beneficiarii serviciilor publice; consolidarea performanței de combatere a corupţiei prin mijloace penale și administrative; creșterea gradului de implementare a măsurilor anticorupție prin aprobarea planului de integritate şi autoevaluarea periodică la nivelul tuturor instituțiilor publice centrale și locale, inclusiv a celor subordonate, coordonate, aflate sub autoritate, precum și a întreprinderilor publice.

Cât privește evoluția acestor obiective, menționez că actuala Strategie are la bază o experiență consemnată în concluziile evaluării realizate de Ministerul Justiției cu privire la implementarea Strategiei Naționale Anticorupție 2012-2015, precum și concluziile și recomandările raportului de evaluare independentă a impactului acesteia. Raportul de evaluare se află publicat pe pagina de internet a Ministerului Justiției, iar, dincolo de împlinirile și neîmplinirile perioadei de până în 2015 analizată, îndeamnă la acțiune permanentă în realizarea obiectivelor SNA, la gândire strategică și implicare instituțională, sens în care ne-am concentrat eforturile la nivelul Ministerului Justiției în cursul anului 2017.

Care sunt progresele înregistrate de Ministerul Justiției în vederea implementării SNA?

Aș începe cu progresele  consemnate în cel mai recent raport al Comisiei Europene, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, publicat  în data de 15 noiembrie 2017, în mod corespunzător analizei făcute cu privire la gradul de îndeplinire a uneia dintre Recomandările Comisiei, care vizează SNA. Astfel, Comisia Europeană reține că secretariatul tehnic al strategiei, asigurat de Ministerul Justiției, a continuat punerea în aplicare a acesteia. O evoluție pozitivă remarcată constă în faptul că un număr mare de instituții publice au decis să participe la Strategia anticorupție. Menționez aici faptul că în luna iulie 2017, la nivelul întregului sistem judicar din România a fost elaborată Declarația comună de aderare la valorile fundamentale, principiile și mecanismul de monitorizare al SNA 2016-2020, document asumat de Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Public. Comisia Europeană mai remarcă, în același Raport, că o mare parte a anului a fost dedicată dezvoltării de planuri de integritate în cadrul fiecărei instituții publice și instituirii primului ciclu de evaluare inter pares, faptul că alte instituții, cum ar fi Agenția Națională de Integritate și Direcția Generală Anticorupție din cadrul Ministerului de Interne participă, de asemenea, la măsurile preventive, precum și faptul că strategia va fi  sprijinită prin fonduri UE. Primul raport privind punerea în aplicare a măsurilor va fi publicat la începutul acestui an și va oferi o imagine de ansamblu cuprinzătoare a progreselor înregistrate. Îl vom face public, avem rezultate care ne îndreptățesc speranța unor pași importanți  în anul 2018.

Tot ca progres semnificativ menționez faptul că portalul sna.just.ro este operațional. Atât instituțiile publice centrale cât și cele locale au acces la portal în baza unor nume de utilizator și parole. Prima raportare aferentă SNA 2016-2020 urmează a se realiza în format electronic la începutul acestui an, iar datele colectate vor fi transmise către portalul de date deschise al Guvernului României. Datele necesare accesării portalului pentru autoritățile publice locale au fost diseminate în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene. Operaționalizarea portalului sna.just.ro și implicarea activă a  instituțiilor și autorităților publice vizează fluidizarea fluxului informațional și facilitarea accesului la datele și informațiile relevante privind implementarea SNA 2016-2020. Aici avem consemnat un obiectiv ambițios și anume ca până în anul 2020, aproximativ 4000 de instituții publice de la nivel central și local să realizeze autoevaluarea măsurilor preventive anticorupție și să răspundă  la 122 de indicatori, fiind astfel centralizate peste 488.000 de date deschise.

Prin operaționalizarea portalului sna.just.ro este realizat  și un obiectiv important al Parteneriatului pentru o guvernare deschisă. Alăturarea la inițiativa internațională Open Government Partnership (OGP)  și acțiunile susținute în acest cadru, la care am participat activ în anul 2017,  i-au oferit Guvernului României un sprijin în a construi un mecanism auxiliar pentru a deveni un Guvern mai deschis, mai responsabil și mai eficient. Angajamentele OGP sunt preluate în SNA, în cadrul obiectivului general 1 (Dezvoltarea unei culturi a transparenței pentru a guvernare deschisă la nivel central și local), iar progresele în implementarea SNA se reflectă și în această dimensiune, respectiv în Planul Național de Acțiuni 2016-2018 al OGP.

Pentru finanțarea activităților din SNA ce revin în sarcina Ministerului Justiției, instituția a depus, având ca partener Direcția Generală Anticorupție din cadrul Ministerului de Interne, cererea de finanţare prin POCA pentru proiectul Consolidarea capacității administrative a secretariatului tehnic al Strategiei Naționale Anticorupție 2016-2020 de a sprijini implementarea măsurilor anticorupție. Contractul de finanțare a fost semnat în data de 21 noiembrie 2017. Proiectul presupune: organizarea și derularea a misiunilor de tip „peer review” pentru evaluarea  modului în care sunt implementate măsurile de transparență instituțională și de prevenire a corupției în cadrul instituțiilor și autorităților publice de la nivel central; elaborarea și diseminarea unui model general de bune practici pe baza rezultatelor și bunelor practici identificate în urma derulării misiunilor de tip „peer review”, pentru implementarea măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției în cadrul administrației publice, care se va completa cu procedurile aplicabile autorităților administrației publice locale, și care va cuprinde instrumente de lucru pentru aplicarea în mod eficient a acestora (de exemplu, un set de proceduri operaționale model pentru aplicarea măsurilor preventive la nivelul instituțiilor publice centrale, indicatori de evaluare la nivelul acestora etc.); derularea unui audit intermediar privind implementarea SNA 2016-2020; realizarea evaluării legislației privind protecția avertizorilor de integritate și migrația angajaților din sectorul public în cel privat; organizarea a două conferințe anticorupție; generarea unui scor de tip index al integrității instituționale pentru sectoarele vulnerabile identificate în strategie, prin agregarea indicatorilor privind incidente de integritate, autoevaluarea implementării inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, evaluarea calității serviciului public, transparența instituțională; organizarea sesiunii de instruire a personalului din cadrul Ministerului Justiției și al unităților subordonate implicate în implementarea SNA; derularea a câte 2 studii criminologice și 2 cercetări sociologice privind fenomenul de corupție în România; organizarea și derularea unei campanii de informare publică, în vederea creșterii gradului de conștientizare și a nivelului de educației anticorupție în rândul personalului din instituțiile și autoritățile publice centrale și al cetățenilor; organizarea a 20 sesiuni de formare, la care vor participa reprezentanți ai autorităților și instituțiilor publice centrale, precum și ai structurilor deconcentrate sau aflate în subordonarea/coordonarea acestora. Aceste din urmă activități le socotesc cu precădere importantă, pentru că pun accentul pe dimensiunea educațională a Strategiei.

Repet, vom publica în scurt timp Raportul de progrese, în care vom detalia, pe obiective și indicatori, progresele înregistrate în anul 2017,  an în care, participând la activitățile Strategiei, în realizarea atribuțiilor de coordonare ce îmi revin ca secretar de stat la nivelul Ministerului Justiției, am fost bucuroasă să constat deschidere și implicare, atât din partea autorităților administrației publice centrale, a celor independente, precum și a mediului de afaceri și societății civile.

Care sunt demersurile inițiate de Minister în privința reuniunilor platformei de cooperare? Cine a participat în cadrul acestor reuniuni?

Implementarea SNA se realizează  sub autoritatea şi în coordonarea ministrului justiţiei, însă cu o largă participare instituțională și a societății civile, pentru că prevenirea corupției este și trebuie să fie un obiectiv asumat la nivelul întregii societăți. Ca urmare, pentru a avea un dialog permanent pe toate palierele au fost dezvoltate  platforme de cooperare, respectiv: platforma autorităţilor independente şi a instituţiilor anticorupţie; platforma administraţiei publice centrale; platforma mediului de afaceri; platforma societăţii civile.

În concret, aceste platforme înseamnă reuniuni ale reprezentanților sectoarelor menționate. Le convocăm  semestrial sau ori de câte ori este nevoie, la sediul Ministerului Justiției,  pentru a discuta aspectele pe care le ridică implementarea Strategiei, respectiv pentru a identifica împreună progresele înregistrate în implementarea SNA, problemele practice apărute în aplicarea politicilor şi normelor anticorupţie, pentru a le corecta, dar și pentru a creşte gradului de cunoaştere, înţelegere şi implementare a măsurilor de prevenire a corupţiei, în sectorul public şi privat.

În anul 2017 au avut loc două reuniuni, prima în perioada 16-18 mai 2017, iar cea de-a doua în perioada 11-12 decembrie 2017, sub coordonarea ministrului justiției, domnul prof.univ.dr. Tudorel Toader (prima reuniune) și, respectiv, sub coordonarea mea, în calitate de secretar de stat (cea de-a doua reuniune).

În cadrul primei reuniuni, membrii platformelor au prezentat cele mai recente evoluţii în implementarea SNA și demersurile instituționale de aderare la documentul strategic, pentru că primul pas pentru realizarea obiectivelor Strategiei îl reprezintă asumarea oficială a acesteia. Totodată, au fost aprobate temele misiunilor de evaluare tematică ce s-au desfășurat pe parcursul anului 2017, respectiv: declararea cadourilor, protecția avertizorului în interes public și funcțiile sensibile. Menționez ca un aspect important ce ține de implicarea instituțională și dorința de a realiza obiectivele Strategiei, faptul că instituțiile sau autoritățile  unde s-au desfășurat misiunile de evaluare s-au oferit voluntar pentru aceasta. Este important de subliniat și faptul că toate misiunile de evaluare au inclus reprezentanți ai societății civile, iar din experiența participării mele la unele dintre misiuni, pot spune că implicare a fost foarte activă.

La a doua reuniune, fiecare dintre participanți a luat cuvântul, pentru prezentarea progreselor realizate în implementarea obiectivelor SNA, precum și a problemelor existente.  Au fost prezentate concluziile rapoartelor de evaluare privind Ministerul Sănătăţii şi Avocatul Poporului, care au fost adoptate în unanimitate de către reprezentanţii platformelor de cooperare și au fost distribuite participanților proiectul Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, precum și proiectul Metodologiei de evaluare ex-post a incidentelor de integritate, necesare atingerii Obiectivului general nr. 2 din SNA – ”Creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupției ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanței administrative”, pentru observații și propuneri, în vederea definitivării acesteia. Personal am apreciat consistența discuțiilor, îndemnând participanții la un viu schimb de idei, și la relevarea deopotrivă a aspectelor pozitive și a problemelor întâmpinate, pentru a identifica, împreună, soluții

Cât privește participarea, aceasta este largă, practic reprezentanți ai tuturor ministerelor, ai autorităților publice independente, din partea mediului de afaceri precum și societății civile. Am dat de fiecare dată comunicate de presă în care am arătat atât reprezentanții prezenți cât și tematica reuniunilor. De exemplu, la a doua reuniune au participat în cadrul platformei de cooperare a administraţiei publice centrale reprezentanți din cadrul  Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Comunicaţiilor și Societății Informaţionale, Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social, Ministrului Finanţelor Publice , Ministerul Sănătăţii, Agenției Naţionale pentru Achiziţii Publice, Ministerului Cercetării și Inovării, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, Ministerului Turismului, Corpului de Control al Primului-Ministru, Ministerului Culturii și Identității Naționale, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Transporturilor, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul, Ministerului Tineretului și Sportului, Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat, Ministerului Apelor și Pădurilor, Ministerului Energiei, Ministerului Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice și Fondurilor Europene, Ministerului Economiei. În cadrul platformei de cooperare a autorităţilor independente şi instituţiilor anticorupţie au participat reprezentanți din cadrul următoarelor autorităţi independente şi instituţii anticorupţie: Agenţia Naţională de Integritate, Autoritatea Electorală Permanentă, Avocatul Poporului, Consiliul Concurenţei, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Curtea de Conturi, Direcţia Generală Anticorupţie, Departamentul pentru Lupta Antifraudă, Direcţia Naţională Anticorupţie, Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, Oficiul Naţional de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.  La platforma mediului de afaceri au participat reprezentanți  ai  Asociației Română a Băncilor, Ambasadei SUA, Camerei de Comerț și Industrie a României, Ministerului Economiei – Corp Control Ministru, Departamentului pentru Privatizare si Administrarea Participațiilor Statului, CARMAE, Consiliului Investitorilor Străini, Deloitte, Siemens România, Telekom, Orsin Management Consulting, Control Risks, PWC. La cea de-a patra platformă, a societății civile, au participat reprezentanți ai Societății Academice din România, Expert Forum, Freedom House Romania, Centrul de Resurse Juridice.

În ce măsură platformele de cooperare oferă mecanisme viabile de implicare a societății civile, mediului de afaceri, respectiv a autorităților independente si a instituțiilor anticorupție în stabilirea agendei anticorupţie?

Secretariatul tehnic (care funcționează la Ministerul Justiției), cu sprijinul instituţiilor reprezentate la nivelul platformelor, derulează  activităţi de monitorizare și suport instituțional pentru implementarea strategiei, incluzând:  centralizarea şi actualizarea periodică a stadiului implementării inventarului măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, în baza rapoartelor de autoevaluare; documentarea şi diseminarea de bune practici anticorupţie identificate; organizarea misiunilor de evaluare tematică; schimb de bune practici.  Prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 1361/C/2017 a fost aprobată în acest sens Metodologia de monitorizare a implementării SNA 2016-2020.

Am arătat la întrebarea precedentă care a fost reprezentarea la lucrările platformelor. Observați larga participare instituțională. Comparând cea de-a doua reuniune cu prima, aș remarca   o evoluție, determinată, fără îndoială, și de pașii făcuți în intervalul mai – decembrie în implementarea obiectivelor Strategiei. Parte dintre participanți au venit, aș spune, îmbogățiți  cu experiența misiunilor de evaluare, și dornici să o împărtășească. Aș evidenția aici Ministerul Sănătății, unde s-a defășurat, cu rezultate constructive, o astfel de misiune de evaluare, și al cărui reprezentant în platforme a realizat o prezentare de natură a releva aceste rezultate, cu prilejul adoptării raportului de monitorizare.  Ministerul Sănătății  a apreciat că misiunea de evaluare tematică a fost un demers util din perspectiva cuantificării gradului de cunoaştere a dispoziţiilor legale privind integritatea şi de implementare a măsurilor anticorupţie. În cadrul platformei societății civile, participanții   au prezentat proiectele pe care le derulează în materia prevenirii și combaterii corupției, care urmăresc diverse aspecte, cum ar fi: educația anticorupție, analize și studii care vizează transparența și modul de cheltuire a banilor publici, finanțarea partidelor politice, unele proiecte fiind desfășurate concomitent în mai multe țări.

Cred că este important să ne întâlnim în acest mecanism de platforme pentru a  ne împărtăși experiențele în derularea Strategiei și desigur pentru a  urmări constant îndeplinirea obiectivelor pe care ni le-am asumat cu toții, cei care am adoptat sau am aderat la Strategie.  Obiectivele nu sunt o sumă de cuvinte pe hârtie ci înseamnă acțiuni concrete, verificabile, cuantificabile. Este important și să transmitem aceasta de la o platformă la alta, pentru a da încredere, pentru că fără încrederea în asumarea efectivă a realizării obiectivelor Strategiei, nu le vom putea realiza. Aș da un exemplu – la reuniunea platformei pentru mediul de afaceri un participant, venit pentru prima dată la o astfel de reuniune, a exprimat, oarecum informal,  o îndoială dar și o speranță, și anume că Strategia înseamnă nu doar vorbe, ci și fapte. Am apreciat sinceritatea, care mi-a permis să evidențiez și componenta de fapte, adică ce am reușit să realizăm în anul care a trecut. Pentru viitor, fapte înseamnă implicarea fiecărui participant la platforme, a întregii societăți, pentru că educația în spiritul integrității, prevenirii corupției, se face cu contribuția fiecăruia dintre noi. De aceea este atât de importantă și prezența reprezentanților societății civile la lucrările platformelor. Reuniunile periodice reprezintă o oportunitate pentru Ministerul Justiţiei de a consulta partenerii din cadrul organizațiilor neguvernamentale cu privire la proiectele aflate în derulare, dar şi un mecanism viabil de implicare a societății civile în agenda anticorupţie.

Care sunt rezultatele concrete ale platformei de cooperare prevăzute în Strategie?

Astfel cum rezultă și din răspunsurile la întrebările precedente, un rezultat al platformei de cooperare prevăzute de Strategie este implementarea mecanismului misiunilor tematice de evaluare la nivelul instituţiilor publice, reglementat prin OMJ nr. 1361/C/2017, ce are ca scop găsirea unor mecanisme eficiente de implementare a măsurilor anticorupţie. Pentru anul 2017, misiunile de evaluare s-au desfăşurat  la  Ministerul Sănătății, Avocatul Poporului, Secretariatul General al Guvernului, Agenția Națională de Integritate, Ministerul Afacerilor Externe şi Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor. Temele misiunilor de evaluare au fost: declararea cadourilor, protecţia avertizorilor în interes public, funcţii sensibile. Am apreciat disponibilitatea tuturor instituțiilor unde s-au desfășurat misiuni de evaluare  de a dialoga pe cele trei teme supuse evaluării, precum şi însuşirea recomandărilor formulate şi identificarea unor măsuri de implementare a acestora.

În cadrul reuniunilor platformelor de cooperare din decembrie 2017 au fost prezentate de către Secretariatul tehnic al SNA concluziile rapoartelor de evaluare privind Ministerul Sănătăţii şi Avocatul Poporului, finalizate la acel moment, celelalte fiind în curs de finalizare.  Utilizarea chestionarelor de evaluare, precum şi efectuarea vizitelor de evaluare au permis monitorizarea de către echipa de evaluare, împreună cu Secretariatul tehnic al SNA, a modului de implementare a măsurilor preventive, identificarea de exemple de bune practici la nivelul instituţiilor şi formularea unor recomandări. Aceste obiective sunt reflectate, de altfel, şi în structura rapoartelor de evaluare (constatări, bune practici şi recomandări). Astfel, acest mecanism de monitorizare se dovedeşte a fi un instrument util din perspectiva cuantificării gradului de cunoaştere a dispoziţiilor legale privind integritatea şi de implementare a măsurilor anticorupţie.  Acest aspect a fost evidenţiat şi în cadrul reuniunii platformelor de cooperare din decembrie 2017, de către reprezentanţii instituţiilor evaluate. Este de remarcat decizia unor instituţii, precum Avocatul Poporului, de a-și însuşi integral observaţiile formulate prin Raportul de evaluare tematică şi de a comunica un plan de măsuri ce urmează a fi adoptate pentru implementarea acestor recomandări.   De asemenea, un alt avantaj al acestui instrument este dialogul direct între membrii echipei de evaluare și reprezentanții instituției evaluate, ceea ce facilitează clarificarea aspectelor legate de implementarea măsurilor preventive în discuţie. Astfel de misiuni urmează a se realiza și în anul 2018, sens în care la reuniunea din decembrie am solicitat participanților în platforme  CV-uri, pentru a constitui noile echipe.

Reuniunile platformelor de cooperare permit expunerea progreselor făcute de instituții şi identificarea problemelor întâmpinate în activitatea de implementare a SNA, precum şi acordarea de sprijin și îndrumare în activitatea de implementare SNA. Cu privire la înregistrarea progreselor făcute de instituții în implementarea SNA, în cadrul reuniunilor platformelor de cooperare s-a reamintit obligația de raportare în primul trimestru al acestui an,  cuprinzând: inventarul măsurilor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, precum și indicatorii de evaluare; un raport narativ referitor la stadiul implementării măsurilor prevăzute în SNA, ce revin în sarcina fiecărei instituții publice centrale şi situația incidentelor de integritate, dar şi o prezentare succintă a măsurilor adoptate pentru remedierea aspectelor care au favorizat producerea acestora.

Un alt rezultat al platformelor de cooperare îl constituie consultarea membrilor privind instrumentele de lucru dezvoltate pentru implementarea unor obiective din SNA. Așa cum am mai arătat, în cadrul reuniunilor platformelor de cooperare din decembrie 2017, au fost prezentate proiectul Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale, precum și proiectul Metodologiei de evaluare ex-post a incidentelor de integritate, necesare atingerii Obiectivului general nr. 2 din SNA – „Creșterea integrității instituționale prin includerea măsurilor de prevenire a corupției ca elemente obligatorii ale planurilor manageriale și evaluarea lor periodică ca parte integrantă a performanței administrative”. Cele două metodologii au fost elaborate ca urmare a constituirii unor grupuri de lucru inter-instituţionale, astfel: grupul de lucru pentru adoptarea Metodologiei standard de evaluare a riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale a fost format din reprezentanţi ai MJ, DGA, Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi MDRAPFEM; grupul de lucru pentru adoptarea Metodologiei de evaluare ex-post a incidentelor de integritate a fost format din reprezentanţi ai MJ, DGA, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Agenţiei Naţionale de Integritate şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Metodologiile au fost distribuite reprezentanţilor platformelor de cooperare, iar observaţiile şi comentariile acestora au fost transmise către ST SNA.

Care este importanţa implementării educației anticorupție în școli?

Această întrebare vizează un alt proiect pe care îl  derulăm, și anume promovarea educației  juridice în școli, inclusiv a educației anticorupție. Spuneam la un moment dat, chiar în cadrul unei reuniuni a platformelor, cred că la întâlnirea cu reprezentanții societății civile, că dintre proiectele/activitățile  pe care le coordonez la Ministerul Justiției îmi sunt în mod deosebit  aproape cele care privesc promovarea educației juridice în școli și, respectiv, Strategia Națională Anticorupție. Aceasta întrucât, în ambele, discutăm și ne unim eforturile pentru educație, o educație în spiritul demnității, corectitudinii, legalității, ne unim eforturile pentru o societate bazată pe o  cultură integrității.

Și în Strategia Națională Anticorupție, chiar dacă nu privește educația în școli, este vorba, în esență, tot despre educație. Tocmai de aceea, în viitor, prioritatea Ministerului Justiției este de a implementa  angajamentul referitor la pregătirea anuală obligatorie a funcționarilor publici privind aspectele de integritate. Realizarea acestui angajament a fost preluată în cadrul unei cereri de finanţare de proiect prin Programul Operaţional Capacitatea Administrativă (POCA) 2014-2020, aprobată în data de 21 noiembrie 2017, în contract fiind prevăzut  un calendar propriu de realizare a activităților, în termen de 22 de luni de la data semnării contractului. Am expus pe larg activitățile din acest proiect care vizează, printre altele, creșterea eficienței măsurilor preventive anticorupție prin remedierea unor lacune și inconsistențe legislative și care pune accent și pe creșterea gradului de educație anticorupție, atât a personalului instituțiilor și autorităților publice, cât și a cetățenilor.

Cred că cele două proiecte, privitoare la  educația juridică în școli și, respectiv, implementarea SNA, sunt complementare în privința realizării educației anticorupție, iar proiectele derulate de către reprezentanții societății civile, prezentate cu ocazia reuniunilor platformelor, susțin eforturile noastre. De altfel, chiar dacă s-au desfășurat în cadrul SNA, platformele au adus în discuție, prin intervenția reprezentanților autorităților publice independente precum și ai societății civile, și proiectul privind educația juridică în școli. Este o dovadă a complementarității despre care vorbeam.

Care sunt măsurile pe care le considerați oportune pentru a crește implicarea și cooperarea întregii societăți în cadrul acestei Strategii?

În primul rând este nevoie de un efort de cunoaștere și conștientizare a importanței obiectivelor SNA și a acțiunilor realizate în cadrul său. De aceea mulțumesc pentru prilejul de a vorbi despre acest subiect. Am convingerea că Strategia reprezintă  un excelent cadru de cooperare și de promovare a unor valori esențiale pentru dezvoltarea societății. Trebuie să acordăm mai mult timp, energie, resurse, activităților de prevenire a corupției. În discursul public general, atenția este polarizată către combaterea corupției. Cred că centrul de greutate ar trebui să se schimbe în favoarea prevenirii corupției, inclusiv pentru efecte pozitive în planul combaterii  corupției.

Apoi, este nevoie de implicare, multă implicare. Colegii din Ministerul Justiției – Direcția de Prevenire a Criminalității, care realizează și secretariatul Strategiei, sunt un exemplu de implicare. Chiar dacă prima raportare anuală privind stadiul implementării SNA 2016-2020 va avea loc anul acesta, pentru implementarea măsurilor prevăzute în strategie care au termen permanent sau au termen de finalizare anul 2017, Secretariatul Tehnic al SNA a inițiat un dialog proactiv cu instituțiile în a căror responsabilitate se regăsesc aceste măsuri, în vederea respectării termenelor, oferind expertiză la solicitarea acestora în vederea implementării măsurilor respective.  Mă bucur că eforturile lor, permanenta disponibilitate în oferirea de consultanță și feedback nu a trecut neobservată, participanții la reuniunile platformelor exprimând aprecierea pentru tot acest efort.

Ministrul justiției  urmărește îndeaproape realizarea obiectivelor Strategiei, asigurând sub acest aspect prezentarea și susținerea sa la nivelul Guvernului,  promovarea la nivelul Parlamentului,   susținerea în fața Comisiei Europene cu prilejul misiunilor de evaluare în cadrul MCV.

În ce mă privește,  prin atribuțiile de coordonare pe care  le am în calitate de secretar de stat, am susținut și susțin toate activitățile Strategiei, am condus reuniunile platformelor, am participat la misiuni de monitorizare, am căutat, alături de colegii din Ministerul Justiției,  modalități de a dezvolta, de a progresa mai mult, mai repede în implementarea obiectivelor Strategiei, de a consolida dialogul instituțional.

Toate acestea le-am realizat și le realizăm nu doar pentru că SNA ar viza o  Recomandare a Comisiei Europene, sau obiective asumate la nivel național și  internațional, ci pentru faptul că am convingerea că realizarea obiectivelor Strategiei înseamnă, în esență, promovarea unei culturi a integrității la nivelul societății. Acesta este, în esență,  dezideratul   tuturor acțiunilor noastre: realizarea unei culturi a integrității.

 

 

 

Tags: , , , , ,

 

fără comentarii

Fii primul care comentează

Lasă un comentariu